În acest an, Europa a fost cuprinsă de cel mai devastator focar de gripă aviară din istoria sa. Autoritățile europene din domeniul sănătății au făcut marți o declarație în acest sens, în timp ce experții studiază fezabilitatea vaccinărilor, notează France 24, cu trimitere la AFP.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și UE, în intervalul lunilor octombrie 2021 și septembrie 2022, în fermele din 37 de țări europene au fost detectate circa 2 500 de focare de gripă aviară.

În această perioadă fermele afectate au sacrificat circa 50 de milioane de păsări. Bilanțul nu include sacrificările preventive, care ar fi putut fi efectuate în jurul focarelor.

EFSA subliniază că, „pentru prima dată”, nu a existat o separare accentuată între două valuri epidemice, deoarece virusul nu a dispărut în timpul verii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din luna septembrie, epidemia nu a mai scăzut, numărul fermelor infectate fiind cu 35 la sută mai mare decât în perioada similară a anului 2021.

Între 10 septembrie și 2 decembrie 2022, au fost raportate aproape 400 de focare în ferme din 18 țări europene, în frunte cu Franța, Marea Britanie și Ungaria. De asemenea, virusul a fost detectat de peste 600 de ori la păsările sălbatice, inclusiv la păsările de apă (rațe, lebede), care, potrivit raportului, ar fi putut contribui la răspândirea virusului în cadrul fermelor.

Autoritățile sanitare studiază posibilitatea utilizării vaccinurilor pentru a opri răspândirea virusului. Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a declarat că riscul de infectare în rândul oamenilor este scăzut.

#Europa #eutanasie #gripa aviară #păsări #sacrificare

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.