România rămâne furnizorul principal al Europei pe piața traficului de carne vie: cel puțin 5.000 de femei forțate să se prostitueze au fost recuperate din mâinile traficanților în ultimii 6 ani. Nimeni nu cunoaște însă numărul real al victimelor. Statul vecin are soluții doar pe hârtie ca să reducă fenomenul. Concret, pentru protejarea și reintegrarea victimelor nu sunt bani, iar traficații prinși scapă cu pedepse blânde și își reiau afacerile. Peste 100 de infractori dovediți au scăpat în ultimii trei ani cu închisoare cu suspendare. An de an, România este arătată cu degetul de instituțiile internaționale care monitorizează traficul de persoane, transmite presa de peste Prut.

„După cum observăm pe hartă, doar în Harghita nu am avut nicio victimă identificată, dar din toate județele avem victime. Persoanele, victimele traficului, sunt într-un fel ca și sclavii”, spune șeful Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, comisar-șef Maximilian Nicolae.

„Traficul de persoane se întâmplă pentru că se poate”, adaugă polițistul.

„Am căutat iubirea și afecțiunea, de care nu am avut parte acasă, în brațele unui om lipsit de scrupule”, își începe povestea Carmen, o fată care a fost racolată de o rețea de traficanți din Argeș și obligată să se prostitueze în orașul Lausanne din Elveția.

„Nu ne facem treaba. Concret, pentru victime nu am reușit să facem aproape nimic”, spune și Loredana Urzică, director în cadrul Asociației eLiberare.
Cel puțin 5.000 de românce au ajuns sclave sexuale în ultimii cinci ani. Statisticile oficiale includ însă doar cazurile fericite ale celor care au scăpat din mâinile traficanților. Și autoritățile recunosc că în realitate fenomenul este mult mai amplu: sunt patru orașe din România pe care ofițerii antimafia le cataloghează ca adevărate pepiniere: Câmpulung, Brăila, Constanța și Mediaș.

„Povestea mea începe încă din copilărie, ca fiind o poveste foarte tristă, când părinții mei, fiind foarte protectori cu mine, au încercat să mă priveze de tot ce înseamnă exterior, de tot ce înseamnă un copil, adolescent. Am încercat cumva să evadez din această situație, din acest glob de sticlă”, spune Carmen.

Carmen, o tânără din Câmpulung, s-a încadrat, fără să știe, în profilul victimei perfecte. La scurt timp după ce a terminat liceul, a fost curtată intens de membrul unei rețele de traficanți din Argeș.

„Îmi spunea ce voiam să aud: că sunt un copil deosebit, că dacă ai mei nu m-au prețuit, el o să mă prețuiască foarte mult. Am mers acasă la familia mea, aceștia m-au primit pe mine cu bratele deschise și, probabil de dragul meu sau doar s-au prefăcut, l-au primit și pe el. Timp în care m-a presat foarte mult să plecăm într-o vacanță în Elveția la o rudă de-a lui”, povestește Carmen.

„Marea majoritate a victimelor din România sunt persoane care provin în general din medii defavorizate, cu un nivel de educație scăzut, mediu familial marcat de violențe”, spune comisar-șef Maximilian Nicolae, șeful Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.

Tânăra nu știa că iubitul cu care își făcuse planuri era parte dintr-o rețea din care patru membri abia ieșiseră din închisoare. În 2016, au fost puși în libertate de Tribunalul Argeș în dosarul în care erau acuzați de trafic de minori. Instanța i-a găsit vinovați pentru că forțau minore să se prostitueze. Toți au primit condamnare cu suspendare și și-au reluat afacerea, ba chiar au extins-o în afara granițelor.

Discuție între traficanții din Argeș, interceptări din dosarul penal:

Subaltern: Ei bine, dar nu are încă 18 ani!

Șeful rețelei : Când face?

Subaltern: Peste 3-4 luni!

Șeful rețelei: Nicio problemă, chiar dacă nu găsești nicio fată, poți să pleci cu ea în 5 zile.

Subaltern: Obligatoriu trebuie să stau cu ea 4-5 luni acasă.

Șeful rețelei: DA!

Subaltern: Este blondă și frumoasă!

Șeful rețelei: Atunci este un lucru bun.

(sursă: dosar nr. 8084/109/2020, Tribunalul Argeș)

„Erau agresate. Unele dintre ele aveau corecții fizice crunte, sunt declarații la dosar. Îmi amintesc chiar o declarație. Una dintre victime a trebuit să își refacă dantura complet”, spune un ofițer din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești.

Unele victime erau pândite și când ieșeau de la școală, arată datele de la dosar. Cei 4 membri ai clanului au fost obligați de instanță să facă muncă în folosul comunității fie la Protecția Copilului din Argeș, fie la Inspectoratul Școlar din județ.

Într-un răspuns al DGASPC Argeș, instituția precizează: „DGASPC Argeș a apreciat ca nefiind oportună prestarea muncii în cadrul centrelor din subordinea instituției noastre, din Câmpulung, dat fiind faptul că beneficiarii sunt numai copii și tineri, iar aceștia se află permanent în instituție”.

Traficanții au muncit la un liceu din Câmpulung, în afara orelor de curs. Când nu făceau muncă în folosul comunității, își creșteau afacerea, spun polițiștii care le-au deschis un nou dosar.

„Gruparea s-a extins și ca număr de membri și ca număr de fete exploatate”, spune ofițerul de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Pitești.

„În momentul în care aproape am ajuns la graniță, deja comportamentul lui față de mine s-a schimbat total. Să revenim, când am ajuns într-una dintre țări, nu mai știu care, deja nu aveam voie să-mi folosesc telefonul. Telefonul meu a rămas la el. Mi-a luat telefonul pe motiv că trebuie să îl țină el. Nu mi l-a luat forțat, l-a luat să se joace pe el. Telefonul meu nu mai aveam voie să îl folosesc. Când am ajuns în Elveția, deja Facebook-ul meu era închis. Nu aveam voie să folosesc telefonul, nu aveam voie să foloesc Facebookul”, spune Carmen.

„Sunt folosite din ce în ce mai mult metodele de recrutare soft ce nu implică atât de multă violență ca în anii anteriori”, spune comisar-șef Iulian Merezeanu, șeful biroului Trafic de Ființe Umane, IGPR.

„Traficanții au constatat că este mult mai sigur pentru ei, să nu aibă probleme cu legea, pe convingerea victimei, pe metoda loverboy”, spune Maximilian Nicolae, șeful ANITP, din cadrul MAI.

„Povestea a început când am mers acolo și m-au lăsat pur și simplu în stradă. Pe ei nu îi interesa, aveam febră, cred că aveam febră 40 și eu stăteam acolo în stradă, îmbrăcată doar într-o gecuță și o pereche de blugi rupți. Uneori îmi îngheța părul”, spune Carmen, victimă.

Anchetatorii au constatat că traficanții și-au ridicat un complex rezidențial în Câmpulung din banii câștigați de victime în Elveția. Într-un singur an au adunat două milioane de euro, spune DIICOT. Fetelor li se reproșa continuu că nu câștigă suficient, își amintește Carmen.

„Iubitul meu, să zic așa, „peștele” care era, acuzându-mă că din cauza mea el nu poate să fie fericit și să mă gândesc că a riscat foarte mult să mă ducă acolo și că altele în locul meu ar fi zis mersi că m-a luat și că i-a fost milă de mine”, spune Carmen.

„Asta e și ideea, ca tinerele să dobândească o dependență emoțională față de agresor. Ele sunt mult mai ușor manipulate și au totuși o garanție că nu vor declara împotriva traficanților”, spune ofițerul de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Pitești.

„Apoi a început să-mi spună, în timp: cum crezi că te mai privește lumea? Nu mai poți să te mai întorci de unde ai plecat și să fii la fel. Deja toată lumea știe că ai fost „la produs”. Tot timpul mă șantajau cu familia, cu părinții mei. Ei au un lanț, e ca o mafie care își vânează prada. Nu se bagă unii peste alții, ei ies ca la o vânătoare. Poate fetele din ziua de astăzi îi văd stând la o terasă, la un suc, li se par niște băieți de gașcă, dar ei, de fapt, asta urmăresc: să vâneze alte fete”, continuă Carmen.

Toți membrii clanului implicați în traficarea acestei tinere sunt liberi. Nu sunt singurii care au scăpat de închisoare deși au condamnări de trafic de persoane. 121 de traficanți au primit condamnări cu suspendare în perioada 2018-2020. 90% dintre ei, în dosare de exploatare sexuală. O parte din decizii au fost date după ce aceștia și-au recunoscut vinovăția.

Într-un punct de vedere oficial, DIICOT precizează că „în cazurile de trafic de persoane, acordurile nu reprezintă regula, ci excepția. Validarea acordurilor este supusă controlului judecătorului, care poate valida sau respinge acordul încheiat”.

DIICOT are un serviciu special dedicat combaterii traficului de persoane. De protejarea victimelor, statul pare să fi uitat.

„La nivel de stat există un centru pentru minori. Practic, în România nu au existat fonduri pentru asistență specializată pentru victimele traficului de persoane în ultimii 10 ani”, spune Loredana Urzică, director în Asociația eLiberare.

Conform legii, ar fi trebuit înființate centre și locuințe protejate pentru victimele traficului de persoane în 9 județe. Ele nu există decât pe hârtie. În prezent, victimele salvate ajung în cele șapte adăposturi private, care au puțin peste 100 de locuri.

„Multe victime rămân fără acces la servicii. Au nevoie de terapie, sunt profund trumatizate. Au nevoie de sprijin pe parcursul procedurilor penale. E foarte greu să treaca de una singură”, spune Loredana Urzică.

„Sunt situații când victimele sunt recrutate din nou și pleacă”, spune Maximilian Nicolae, șeful Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane
Statul ar trebui să ajute persoanele vulnerabile și să se integreze pe piața muncii. În ultimii cinci ani, din cele 102 victime înregistrate la ANOFM, doar trei și-au găsit un loc de muncă.

„Avem discuții și discuții, dar concret pentru victime nu am reușit să facem aproape nimic”, spune Loredana Urzică.

Pașii pe care România îi face ca să reducă fenomenul de trafic de persoane sunt atent monitorizați de instituțiile internaționale. Evaluările anuale ale Departamentului de Stat al SUA nu au fost deloc blânde, iar cel de anul acesta ar putea chiar să poziționeze România pe nivelul 3 de supraveghere, alături de țări precum Algeria sau Afganistan.

„Nivelul trei ar putea însemna inclusiv că nu vom primi, cel puțin în viitorul apropiat, speranța că vom avea vize pentru a călători în SUA”, spune Loredana Urzică.

„O cincime din infractiunile constatate o reprezintă traficul de minori. O cincime din posibilele victime sunt minore”, spune comisarul-șef Iulian Merezeanu, șeful biroului Trafic de Ființe Umane, IGPR.

Anul trecut dintre cele 1.242 de persoane cercetate pentru fapte de trafic de persoane, doar 175 au fost condamnate definitiv, o parte cu suspendare, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Justiției al României.

#Europa #prostitutie #tinere

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.