Câteva mii de persoane au protestat sâmbătă la Copenhaga și în alte orașe din Danemarca, condamnând ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump, care și-a reiterat intenția de a prelua controlul asupra Groenlanda, relatează AFP.

Manifestanții, purtând steaguri daneze și groenlandeze, s-au adunat în Piața Primăriei din capitală și au scandat numele Groenlandei în limba groenlandeză: „Kalaallit Nunaat!”, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Pe pancarte au apărut mesaje precum „Make America Go Away”, o aluzie la sloganul MAGA, și „USA already has too much ice”.

La marș au participat și mai multe personalități politice daneze, inclusiv primarul Copenhagăi și un ministru. În fața ambasadei SUA, organizatorii au urcat pe rând pe o scenă improvizată, cântând și scandând „Groenlanda nu este de vânzare”, exprimându-și speranța că mobilizarea va fi observată de reprezentanța diplomatică americană. Proteste similare au avut loc, în paralel, la Aarhus, Aalborg și Odense.

De la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre preluarea vastei insule arctice, importantă strategic, dar slab populată, aflată sub suveranitate daneză. El a susținut că o va obține „într-un fel sau altul”, invocând, potrivit propriilor declarații, contracararea influenței ruse și chineze în Arctica.

Vineri seară, un apropiat al președintelui, Stephen Miller, a reiterat poziția Casei Albe într-o intervenție la Fox News: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda”, a declarat acesta.

În același timp, la Copenhaga a avut loc o conferință de presă a unei delegații bipartizane formate din 11 congresmeni americani, democrați și republicani, care și-au reafirmat opoziția față de planurile lui Trump, potrivit dpa.

Chris Coons, senator democrat, a subliniat: „Groenlanda face parte din Danemarca. Danemarca este aliatul nostru NATO”, adăugând: „În opinia mea, acesta ar trebui să fie sfârșitul acestei discuții”.

Cei 11 congresmeni au transmis că demersurile președintelui american vor întâmpina rezistență și pe plan intern în SUA; din delegație au făcut parte doar doi reprezentanți ai Partidului Republican.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #Groenlanda #proteste

Prețul gazelor naturale pe piața europeană a ajuns la 68,19 euro/MWh în data de 25 august, după o creștere puternică în ultimele zile. Pentru comparație, la 14 august, cotația TTF era de 61,42 euro/MWh, iar în data de 24 august a ajuns la 68,32 euro/MWh.

Creșterea are loc într-un moment în care piața europeană se confruntă cu mai multe riscuri. Tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile legate de transporturile de energie prin Strâmtoarea Hormuz pun presiune pe prețuri. La acestea se adaugă riscul unor sancțiuni mai dure împotriva Iranului și eventuale probleme la infrastructura energetică din regiune, anunță Energocom.

Un alt motiv de îngrijorare este nivelul rezervelor de gaze. Depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 62%, în timp ce media pentru această perioadă este de circa 79%. Cu rezerve mai mici decât în mod normal, piața intră în sezonul rece cu o presiune mai mare asupra prețurilor.

Europa concurează în același timp cu Asia pentru gazul natural lichefiat. Livrările de GNL către Europa au crescut în ultimele zile, dar cererea din Asia rămâne ridicată. Și lucrările de mentenanță din Norvegia, precum și consumul mai mare de energie din Europa, pe fondul temperaturilor ridicate, influențează piața.

Prețurile pentru livrările din septembrie 2026 până în februarie 2027 se mențin, de asemenea, la un nivel ridicat, între aproximativ 66,7 și 68,3 euro/MWh.

Amintim că, în Republica Moldova, tariful pentru gazele naturale va crește de la 1 septembrie cu aproximativ 41%. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, inclusiv TVA, față de 14,42 lei în prezent.