Câteva mii de persoane au protestat sâmbătă la Copenhaga și în alte orașe din Danemarca, condamnând ambițiile teritoriale ale președintelui american Donald Trump, care și-a reiterat intenția de a prelua controlul asupra Groenlanda, relatează AFP.

Manifestanții, purtând steaguri daneze și groenlandeze, s-au adunat în Piața Primăriei din capitală și au scandat numele Groenlandei în limba groenlandeză: „Kalaallit Nunaat!”, potrivit jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Pe pancarte au apărut mesaje precum „Make America Go Away”, o aluzie la sloganul MAGA, și „USA already has too much ice”.

La marș au participat și mai multe personalități politice daneze, inclusiv primarul Copenhagăi și un ministru. În fața ambasadei SUA, organizatorii au urcat pe rând pe o scenă improvizată, cântând și scandând „Groenlanda nu este de vânzare”, exprimându-și speranța că mobilizarea va fi observată de reprezentanța diplomatică americană. Proteste similare au avut loc, în paralel, la Aarhus, Aalborg și Odense.

De la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, Donald Trump a vorbit în repetate rânduri despre preluarea vastei insule arctice, importantă strategic, dar slab populată, aflată sub suveranitate daneză. El a susținut că o va obține „într-un fel sau altul”, invocând, potrivit propriilor declarații, contracararea influenței ruse și chineze în Arctica.

Vineri seară, un apropiat al președintelui, Stephen Miller, a reiterat poziția Casei Albe într-o intervenție la Fox News: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda”, a declarat acesta.

În același timp, la Copenhaga a avut loc o conferință de presă a unei delegații bipartizane formate din 11 congresmeni americani, democrați și republicani, care și-au reafirmat opoziția față de planurile lui Trump, potrivit dpa.

Chris Coons, senator democrat, a subliniat: „Groenlanda face parte din Danemarca. Danemarca este aliatul nostru NATO”, adăugând: „În opinia mea, acesta ar trebui să fie sfârșitul acestei discuții”.

Cei 11 congresmeni au transmis că demersurile președintelui american vor întâmpina rezistență și pe plan intern în SUA; din delegație au făcut parte doar doi reprezentanți ai Partidului Republican.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Groenlanda #Danemarca #proteste

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali