Președintele Parlamentului explică necesitatea prelungirii stării de urgență cu încă 45 de zile prin incertitudinea generată de războiul din Ucraina. Igor Grosu spune că eventuale atacuri asupra regiunii Odessa ar putea crea noi valuri de refugiați care vor dori să se adăpostească în Republica Moldova sau să tranziteze țara. Șeful Legislativului spune că extinderea perioadei de urgență va oferi Guvernului pârghiile necesare pentru a lua decizii prompte, fără a fi necesară intervenția Parlamentului.

Ieri, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să ceară Parlamentului prelungirea stării de urgență cu încă 45 de zile din data de 24 iunie. Potrivit deciziei CSE, starea de urgență oferă Guvernului pârghiile necesare pentru menținerea securității energetice a statului, potrivit ipn.md.

Președintele Parlamentului spune că prelungirea stării de urgență este necesară și pentru a oferi Executivului posibilitatea de a gestiona un eventual nou val de refugiați.

„Noi urmărim cu atenție ce se întâmplă în Ucraina. Analizăm foarte atent evoluțiile din Odesa, Mikolaiv, este regiunea cea mai apropiată de noi. Marea majoritate a refugiaților din această regiune a venit la noi. Două milioane jumătate este populația Republicii Moldova, iar 2 milioane de oameni sunt în regiunea Odessa. Asta ca să ne imaginăm ce aflux de refugiați ar putea fi în situația în care lucrurile ar degenera. Nu trebuie să ne relaxăm. Cred că toată lumea lucidă la cap își dorește să se oprească ostilitățile și părțile beligerante să se așeze la masa tratativelor, dar asta nu depinde de noi, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație. Starea de urgență oferă Guvernului mai multe posibilități de a interveni repede. De a nu căuta Parlamentul care e prin vacanță, ci de a interveni prompt, în limitele mandatului pe care-l are”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben”.

Șeful Legislativului spune că starea de urgență facilitează și negocierile directe ale contractelor de furnizare a energiei electrice. Igor Grosu mai spune că o eventuală prelungire a stării de urgență și după luna iulie, va fi decisă în funcție de evoluțiile războiului din Ucraina.

„Nu va fi nimic ieșit din comun, decât ceea ce a fost până acum. Se solicită prelungirea stării de urgență până la sfârșitul lunii iulie, vom urmări până atunci evoluțiile și vom lua o decizie. Starea de urgență este un instrument necesar, pentru că și în cazul electricității trebuie să negociem prelungirea contractelor pentru câte o lună. Joi o așteptăm pe prim-ministră să vină în Parlament să solicite prelungirea stării de urgență”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit legii, starea de urgență este instituită de Parlament, la solicitarea președintelui Republicii Moldova sau a Guvernului. Starea de urgență este instituită cu voturile a cel puțin 51 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contracte #energie electrica #Igor Grosu #razboi #stare de urgenta

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.