Președintele Parlamentului explică necesitatea prelungirii stării de urgență cu încă 45 de zile prin incertitudinea generată de războiul din Ucraina. Igor Grosu spune că eventuale atacuri asupra regiunii Odessa ar putea crea noi valuri de refugiați care vor dori să se adăpostească în Republica Moldova sau să tranziteze țara. Șeful Legislativului spune că extinderea perioadei de urgență va oferi Guvernului pârghiile necesare pentru a lua decizii prompte, fără a fi necesară intervenția Parlamentului.

Ieri, Comisia pentru Situații Excepționale a decis să ceară Parlamentului prelungirea stării de urgență cu încă 45 de zile din data de 24 iunie. Potrivit deciziei CSE, starea de urgență oferă Guvernului pârghiile necesare pentru menținerea securității energetice a statului, potrivit ipn.md.

Președintele Parlamentului spune că prelungirea stării de urgență este necesară și pentru a oferi Executivului posibilitatea de a gestiona un eventual nou val de refugiați.

„Noi urmărim cu atenție ce se întâmplă în Ucraina. Analizăm foarte atent evoluțiile din Odesa, Mikolaiv, este regiunea cea mai apropiată de noi. Marea majoritate a refugiaților din această regiune a venit la noi. Două milioane jumătate este populația Republicii Moldova, iar 2 milioane de oameni sunt în regiunea Odessa. Asta ca să ne imaginăm ce aflux de refugiați ar putea fi în situația în care lucrurile ar degenera. Nu trebuie să ne relaxăm. Cred că toată lumea lucidă la cap își dorește să se oprească ostilitățile și părțile beligerante să se așeze la masa tratativelor, dar asta nu depinde de noi, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație. Starea de urgență oferă Guvernului mai multe posibilități de a interveni repede. De a nu căuta Parlamentul care e prin vacanță, ci de a interveni prompt, în limitele mandatului pe care-l are”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben”.

Șeful Legislativului spune că starea de urgență facilitează și negocierile directe ale contractelor de furnizare a energiei electrice. Igor Grosu mai spune că o eventuală prelungire a stării de urgență și după luna iulie, va fi decisă în funcție de evoluțiile războiului din Ucraina.

„Nu va fi nimic ieșit din comun, decât ceea ce a fost până acum. Se solicită prelungirea stării de urgență până la sfârșitul lunii iulie, vom urmări până atunci evoluțiile și vom lua o decizie. Starea de urgență este un instrument necesar, pentru că și în cazul electricității trebuie să negociem prelungirea contractelor pentru câte o lună. Joi o așteptăm pe prim-ministră să vină în Parlament să solicite prelungirea stării de urgență”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit legii, starea de urgență este instituită de Parlament, la solicitarea președintelui Republicii Moldova sau a Guvernului. Starea de urgență este instituită cu voturile a cel puțin 51 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contracte #energie electrica #Igor Grosu #razboi #stare de urgenta

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.