Moldovagaz nu a primit nici o notificare de la Gazprom prin care să fie anunțată că a limitat volumul de gaz pentru regiunea transnistreană, însă nu-i exclus că Rusia poate organiza un asemenea scenariu. Cu un asemenea reacție a venit președintele Parlamentului, Igor Grosu, la informațiile apărute în presa din stânga Nistrului, însă neconfirmată de Moldovagaz sau Gazprom. Declarațiile au fost făcute de Grosu în cadrul unei conferințe de presă comună, susținută alături de președinta Camerei Deputaților din Parlamentul Cehiei, Markéta Pekarová Adamová, care se aflată într-o vizită oficială la Chișinău, în perioada 17-19 octombrie curent.

Deși Grosu afirmă că Moldovagaz nu a primit o asemenea notificare de la Gazprom, însă „asta nu înseamnă că nu ne putem aștepta la așa ceva, deoarece rușii folosesc metoda surprizei”.

„Am urmărit și noi aceste informații. Moldovagaz nu a primit din partea Gazpromului notificări că limitează livrarea gazului. Asta nu înseamnă că nu ne putem aștepta. Asta este metoda surprizei. Am trecut prin primul scenariu și mai avem planuri și pentru alte două scenarii la care am putea să ne așteptăm. Centralele termice au trecut deja la alt tip de combustibil. Pentru cetățeni avem același mesaj: Autoritățile fac tot posibilul să depășim situația, iar noi trebuie să economisim. Ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani ne-a revenit nouă. O vom face ca să nu mai fim șantajați cu securitatea energetică”, a spus Grosu.

Președinta Camerei Deputaților din Parlamentul Cehiei a precizat că țara sa a reușit să se dezică de gazul rusesc astfel în prezent încât importul de metan rusesc să fie diminuat la doar 7%.

„E o situație destul de dificilă. Efortul autorităților moldovenești a fost destul de mare. Soluții sunt. Situația Cehiei era similară cu cea a Moldovei. Era dependentă de gazul rusesc. Acum am recurs la cel din Olanda și din Uniunea Europeană. Dependența de gazul rusesc era de 40%, l-am redus la 7%. O idee a mea ar fi ca țările europene să cumpere necesarul de gaz, iar aici să fie implicate și țările candidate, doar dacă au posibilitatea”, a spus oficiala cehă.

Amintim că, luni, 17 octombrie, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că gigantul rus Gazprom a anunțat că va reduce cu 40% livrările de gaz pentru regiunea din stânga Nistrului, începând cu luna noiembrie. Acesta a precizat că, „nu vor fi afectați consumatorii casnici, dar vor micșora volumul de gaze livrat către Uzina Metalurgică, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan și uzina de ciment”.

Președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că în prezent, SA „Moldovagaz” nu deține informații despre rezervarea lunară a capacităților GTS al Ucrainei pentru furnizarea de volume contractuale în luna noiembrie pentru consumatorii din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, „Gazprom nu a notificat Moldovagaz că-i limitează volumele de gaze pentru luna noiembrie”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaze naturale #Gazprom #Igor Grosu #Moldovagaz #regiunea transnistreana #Tiraspol

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.