Rezolvarea conflictului transnistrean trebuie să aibă loc pe cale pașnică și diplomatică, fără a permite escaladarea unui eventual conflict militar. Cel puțin asta a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni de la Nord News.

Igor Grosu a menționat că, odată cu succesele armatei ucrainene înregistrate pe front, mesajele așa numiților lideri de la Tiraspol s-au temperat. Oficialul a adăugat că dacă cei din stânga Nistrului vor accepta o eventuală „invitație” din parte Rusiei de a ataca Ucraina, consecințele vor fi foarte grave, mai ales pentru ei.

„– Mulți jurnaliști ucraineni, inclusiv și consilieri prezidențiali de la Kiev au declarat în acest studio că Ucraina este gata în orice moment să ajute țara noastră în rezolvarea problemei transnistrene. Este aceasta o soluție pentru Moldova?

–Depinde ce înțelegem noi prin rezolvarea conflictului transnistrean. Rezolvarea în doi pași, eu nu salut această metodă, pentru că această metodă de soluționare fulger înseamnă conflict.

–Vorbiți despre rezolvarea conflictului pe cale militară?

–Da, asta înseamnă escaladare, Doamne ferește să nu avem jertfe. Noi am reușit și Slavă Domnului că am păstrat calmul și liniștea pe ambele maluri.

–Dar, domnule Grosu, noi suntem ambii conștienți de faptul că Federația Rusă și acoliții săi nu prea înțeleg mesajele diplomatice, din păcate.

–Eu sunt sigur că odată cu victoria Ucrainei și a Occidentului în acest război, lucrurile se vor schimba diametral opus. Eu urmăresc foarte atent retorica și comportamentul celor de la Tiraspol. Chiar dacă ei mai afișează câte o bravadă din când în când, emană niște mesaje care le primesc de la Kremlin, la nivel comportamental sunt niște mieluși. Ei înțeleg că, Doamne ferește, în cazul escaladării, consecințele pentru malul stâng vor fi dramatice. Bine, ele nu o să fie bune nici pentru noi, nici pentru Ucraina, dar în special pentru ei, care acum sunt dependenți total de UE. Când spun lucrul acesta mă refer că tot ce produce industria de acolo, este exportat fie pe malul drept, fie în UE. Tot ce importă ei, medicamente, combustibil, produse alimentare, fertilizanți, iarăși, totul revine pe frontiera noastră, cu România, adică frontiera UE. Deci, la nivel comportamental îi înțeleg foarte bine. Ei știu care vor fi consecințele pentru în cazul vor co-participa sau ar răspunde Federației Ruse să atace Ucraina. Acum ei urmăresc mai mult decât noi ce se întâmplă în Herson, ce se întâmplă în Donbas, ei văd succesele armatei ucrainene. Astfel, ei și-au temperat și mai mult mesajul. Nu doar ei, dar și cei din Chișinău. Este o situație în care cred că trebuie să mergem pe soluționări pașnice, nu cu metode radicale a conflictului transnistrean”, a conchis Igor Grosu.

La o zi după negocierile în formatul „1+1” dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, negocieri care au avut loc la sediul OSCE din capitala moldoveană, compania de stat Energocom de la Chișinău a semnat, sâmbătă, 3 decembrie, contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES (Centrala de la Cuciurgan) pentru luna decembrie. Părțile urmează să examineze posibilitatea extinderii acordului până în martie 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conflict #Grosu #Transnistria

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.