• Despre conflictul din Transnistria: Deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă
• Formatul 5+2 este mort și nu poate fi activat pentru că doi actori sunt în război – Ucraina și Federația Rusă

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, nu crede că Transnistria va reprezenta un impediment în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, într-un interviu pentru o instituție de presă din România, a spus că perspectiva aderării Moldovei la UE va avea o contribuție la soluționarea problemei primului conflict rece deschis de Rusia în fostul spațiu sovietic, după prăbușirea URSS.

– Cum vedeți, pe scurt, rezolvarea chestiunii transnistrene, dat fiind că aderarea la UE e imposibilă pentru un stat care are conflicte interne și dispute teritoriale?

Igor Grosu: În cadrul UE mai avem precedente de state care au aderat, vorbim de Cipru, care se află cumva într-o dispută și acum, cu Ciprul de nord, Turcia și așa mai departe

Legat de Republica Moldova, eu consider, dimpotrivă, că perspectiva noastră, acum mult mai clară, de aderare la UE, își va aduce contribuția la soluționarea conflictului. De ce: conflictul nu este nici interetnic, nici religios, este un conflict artificial creat de Federația Rusă care în raport cu Moldova, în alt caz în raport cu Georgia, în alt caz în raport cu alte țări din Caucaz a creat aceste zone de conflict, niște republici separatiste. Cumva deosebirea esențială este că noi nu avem hotar comun cu Federația Rusă, este un teritoriu în stânga Nistrului și la vest este Republica Moldova, România, la est este Ucraina.

Suplimentar, această zonă separatistă a beneficiat, pe lângă clemența și suportul Federației Ruse, ani la rând, zeci de ani, de clemența elitelor corupte de la Chișinău. De ce? Era o zonă gri, în care se făceau multe activități ilegale, contrabandă de țigări, alcool, produse, arme, droguri și așa mai departe.

Începând cu 2019 lucrurile acestea s-au terminat. Apetitul pentru această zonă se topește încet încet. Încă un argument: 70 de procente din tot ce produce industria de acolo sunt exportate pe piețele UE. Dependența de UE, de piețele occidentale este enormă. După 24 februarie, conexiunile tradiționale cu Federația Rusă s-au întrerupt. Există și acest șoc pe care îl are și îl trăiește populația de acolo, cetățenii noștri de acolo, pericolul de escaladare. Lumea la nivel societal nu-și dorește escaladarea. În primele zile ale războiului, noi observam chiar un val de tineri care treceau pe malul drept, de frica de a nu fi cumva înrolați sau implicați în acțiunile militare ale separatiștilor. Soluționarea diferendului transnistrean și integrarea europeană sunt două vehicule diferite. Noi nu o să condiționăm în parcursul nostru și nu o să legăm integrarea noastră europeană de soluționarea conflictului transnistrean. El nu se soluționează repede. Vocile care spun că acum este momentul și că, cât ai pocni din degete, îl soluționezi … soluționarea rapidă  – asta înseamnă război. Noi nu ne dorim război, noi am reușit până acum să păstrăm calmul și stabilitatea, o să facem tot posibilul să le păstrăm în continuare.

Ce trebuie să facem noi este să arătăm schimbarea, reforme, instituții viabile pe malul drept, ca și pentru cetățenii noștri de pe malul stâng să apară diferența, oamenii să vadă diferența între regimul cu ingrediente sovietice, criminale, de ocupație pentru că avem armata a 14-a rusă acolo – și așa mai departe, și un sistem democratic pro-occidental, pro-european la Chișinău. Oamenii trebuie să simtă această diferență.

Eu cred că și faptul că am obținut statutul de țară candidată vorbește de la sine despre faptul că nu poate fi un impediment (conflictul din Transnistria, n.r.) altfel nu am fi obținut acest statut.  Până la urmă, depinde de noi cât de inclusivi, cât de activi vom fi în promovarea agendei noastre pro-europene.

– Această propunere de soluționare rapidă a venit de la Kiev.

Igor Grosu: Ea a venit și de acolo, a fost susținută și la Chișinău și am auzit voci și la București, lideri de opinie, probabil care consideră că lucrurile se pot întâmpla atât de simplu. Ce a fost divizat timp de 30 de ani nu poate fi printr-o mișcare mecanică pus împreună. Va fi nevoie de timp, este nevoie de curățarea spațiului informațional de propaganda Kremlinului care este omniprezentă acolo, va trebuie să evaluăm costurile de reintegrare – vă dau o cifră: 80 de procente din militarii din cadrul armatei Federației Ruse din Transnistria sunt localnici. Va trebui să ne gândim și la programe de reintegrare a lor în viața civilă, să le oferi o reconversie. Sunt lucruri care trebuie pregătite, sunt niște costuri pe care cineva trebuie să și le asume. Este Armata a 14-a, sunt munițiile și noi spunem, și o să repetăm de fiecare dată, primul lucru care trebuie făcut este scoaterea armatei străine care se află ilegal în Transnistria și evacuat ceea ce poate fi evacuat din muniții, ce nu – sunt tehnologii care permit dezamorsarea într-un regim sigur. Aceasta este abordarea iar într-o soluționare magică și rapidă eu nu cred.

– Doriți menținerea actualului format 5+2 sau vedeți posibilă o altă soluție?

Igor Grosu: În prezent, formatul este mort și nu poate fi activat pentru că doi actori din cadrul formatului sunt în război – Ucraina și Federația Rusă. După terminarea războiului va trebui să revenim și să discutăm dacă menținem acest format sau cum îl împrospătăm, cum îl restructurăm ca el să devină unul viabil. La moment, repet, noi nu-l vedem funcțional. Sarcina principală pe care o văd eu acum în fața autorităților din Republica Moldova este să păstreze stabilitatea, liniștea și să nu permite escaladarea conflictului. Acesta este obiectivul principal.

Amintim că Igor Grosu a fost în vizită de lucru la București. Agenda sa a inclus întrevederi bilaterale cu Președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României, Ion-Marcel Ciolacu și cu Președintele interimar al Senatului României, Alina-Ștefania Gorghiu.