În Republica Moldova va fi creată o structură specială care va monitoriza armonizarea actualei legislații moldovenești cu standardele europene și progresul reformelor în țară. Despre acest lucru a vorbit Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), expert în politică externă, politică europeană și administrație publică, fost viceministru de Externe al Republicii Moldova, informează noi.md.

El a reamintit că, în esență, acest proces a fost deja demarat, deoarece guvernul a decis să înființeze grupuri de negocieri la sfîrșitul anului trecut. Consiliul European a adoptat decizia de lansare a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE.

„Au înființat 35 de grupuri de negociere pentru fiecare capitol al viitorului acord de asociere. Aceste grupuri includ reprezentanți ai ministerelor, ai agențiilor statului nostru. Iar structura internă de coordonare corespunde, în principiu, metodologiei de extindere a Uniunii Europene. Există capitole. Adică, există grupuri pentru fiecare capitol și există grupuri de negociere. Iar la nivel național vor fi șase clustere, adică șase astfel de grupuri interguvernamentale care coordonează capitolele pentru negocieri și tot procesul la această etapă este coordonat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care este responsabil de politica de integrare europeană împreună cu Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, pentru că Cancelaria de Stat este responsabilă de toate procesele de planificare strategică și de coordonare a politicilor la nivel guvernamental și au mecanisme pentru asta”, a spus Iulian Groza.

Ce înseamnă, de fapt, începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE? Potrivit acestuia, în prezent, structura acestei coordonări la nivel național este legată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adică, MAEIE conduce acest proces, viceprim-ministrul pentru afaceri externe și integrare europeană conduce și este responsabil de acest proces și lucrează împreună cu Cancelaria de Stat a guvernului.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene a declarat că guvernul a decis să mărească reprezentarea în cadrul grupurilor și a invitat reprezentanți ai societății civile, sindicatelor și patronatelor să participe la acest proces, să se alăture grupurilor și să lucreze împreună cu ministerele de profil la procesul de negocieri și coordonare la nivel național.

„Acest lucru este important pentru că, pe de o parte, confirmă deschiderea guvernului și, pe de altă parte, este un fel de element de susținere a resurselor. Știm că la nivelul guvernului din țara noastră una dintre problemele importante este cea a resurselor umane, a experților. Și în felul acesta se creează un proces în care reprezentanții societății vor fi implicați mai mult în procesele de negociere, și așa a fost și în țările din Balcanii de Vest, Albania, Serbia, Macedonia de Nord, care au deschis grupuri pentru participarea societății civile”, a subliniat Iulian Groza.

#Iulian Groza #MAEIE #UE

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.