Grupul Media Realitatea a semnat, alături de alte peste 70 de organizații ale societății civile din Republica Moldova, Declarația comună „Pentru o pace justă și durabilă cu protecția oamenilor, a dreptului internațional și de solidaritate cu poporul ucrainean”.

Semnatarii documentului cer pace justă și durabilă în Ucraina, bazată pe dreptul internațional, nu pe forță, garanții reale de securitate, tragerea la răspundere a celor responsabili de crime de război și reafirmă valorile care au menținut pacea în Europa: democrație, stat de drept și respect pentru viața umană.

„La patru ani de la invazia pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, organizațiile societății civile din Republica Moldova își reafirmă solidaritatea deplină cu poporul ucrainean și transmit un mesaj clar: războiul trebuie oprit, dar pacea nu poate fi construită prin ignorarea dreptului internațional. Acest război încălcă flagrant regulile care protejează statele mici și suverane. Când forța înlocuiește legea, întreaga ordine internațională este pusă în pericol. O lume bazată pe reguli înseamnă drepturi egale pentru toate statele”, transmite Iulian Groza, directorul executiv al IPRE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform documentului semnat, Republica Moldova este statul care, după Ucraina, a resimțit cel mai puternic consecințele agresiunii ruse. În ultimii patru ani, țara noastră a demonstrat solidaritate, reziliență și capacitate de mobilizare într-un context extrem de dificil.

Țara noastră a găzduit și continuă să primească zeci de mii de refugiați ucraineni, oferindu-le protecție, acces la muncă, educație și servicii medicale. Comunitățile locale, voluntarii, organizațiile neguvernamentale și autoritățile publice acționează împreună pentru a gestiona una dintre cele mai mari crize umanitare din istoria recentă a Europei. Solidaritatea noastră reprezintă o expresie a valorilor fundamentale pe care le avem ca popor: demnitate, empatie, respect pentru viața umană.

„Rezistența Ucrainei contribuie direct la securitatea întregului continent european. Apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei înseamnă apărarea principiilor pe care s-a construit pacea în Europa după al Doilea Război Mondial.

Facem apel la Uniunea Europeană și la statele sale membre să ofere Ucrainei toată asistența necesară pentru a asigura o rezistență cu succes la agresiune și pentru a realiza o pace justă și sustenabilă.

În același timp, Republica Moldova a fost și rămâne ținta agresiunii rusești: presiuni energetice, campanii sponsorizate de dezinformare, tentative de destabilizare și interferențe externe, utilizarea bisericii ortodoxe supuse Patriarhiei rusești și dezbinarea socială. În pofida acestor atacuri, poporul Republicii Moldova a reușit să rămână pe calea democrației, a statului de drept și a dezvoltării europene. Am rezistat pentru că am rămas uniți pentru Pace.

În acest context, apelăm către fiecare cetățean al Republicii Moldova să contribuie la consolidarea coeziunii sociale. Răspunsul nostru de condamnare a războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei este unul ferm. Noi înțelegem că relativizarea agresiunii, ambiguitatea morală sau justificarea, deschisă ori tacită, a violenței slăbesc reziliența și vulnerabilizează securitatea noastră comună”, se arată în declarație.

Semnatarii documentului punctează că modul în care se va încheia acest război va influența viitorul securității europene pentru generații, iar o pace nedreaptă riscă să devină premisa unui nou conflict.

Textul integral al declarației poate fi citi AICI.

#declarație #IPRE #pace justă #Realitatea #Ucraina

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.