Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Gunoaiele Europei, aproape de noi. România a oprit circa 3.800 de tone la frontierele sale

01 Ian. 2023, 11:23
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
01 Ian. 2023, 11:23 // Societate //  Realitatea.md

În anul 2022, Poliția de Frontieră a României, țară vecină a Republicii Moldova, a oprit o cantitate enormă de deșeuri provenind din țări din Uniunea Europeană. Este vorba de 17 state UE (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Austria, Ungaria, Elveţia, Olanda, Serbia, Italia, Suedia, Danemarca, Franţa, Macedonia, Polonia, Slovacia) care au trimis deșeuri în țara vecină la care se adaugă Turcia și Canada.

În total, peste 3.780 de tone de deșeuri au fost oprite la intrarea în România.

Este vorba de tone de deșeuri constând în metal, hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice, încărcate în camioane și care figurau în acte ca mărfuri.

Toate acestea au venit spre România din diverse țări din Europa, în perioada 1 ianuarie – 1 decembrie 2022.

Cele mai multe tentative de introducere a deșeurilor, în România, în anul 2022, au fost la frontierele cu Ungaria, respectiv Punctele de Trecere ale Frontierei Nădlac II, Vărșand și Borș II.

„Este vorba de 133 cazuri cu peste 787 de tone de deşeuri”, informează într-un comunicat Poliția de Frontieră.

S-a încerat aducerea în țară a unei cantități mari de deșeuri și la frontiera cu Bulgaria – în zona de competenţă a ITPF Giurgiu, fiind înregistrate 64 de cazuri cu aproximativ 1193 de tone de astfel de deşeuri.

La Garda de Coastă – unde au fost înregistrate aproximativ 6 de cazuri, poliţiştii de frontieră împreună cu autorităţile competente din judeţul Constanţa au descoperit în total peste 156 de tone de deşeuri. Acestea au fost depistate în Portul Constanţa (în sistem containerizat), dar şi în P.T.F. Vama Veche, respectiv P.T.F. Negru Vodă.

ITPF Sighetu Marmaţiei, PTF Petea – 41 cazuri cu peste 610 tone de deşeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în ţară.

ITPF Iaşi, PTF Galaţi – un transport cu aproximativ 19 de tone de deseuri.

ITPF Timișoara, PTF Stamora Moraviţa – un transport cu aproximativ 19 de tone de deseuri de aluminiu.

„Ulterior, deşeurile au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă), deoarece nu pot fi puse în circulaţie pe teritoriul României”.

De asemenea, în funcţie de specificul fiecarui caz, fie au fost întocmite dosare penale, sub aspectul introducerii în ţară a deşeurilor în scopul eliminării şi/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse – Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, fie a fost dispusă măsura nepermiterii intrarii în ţară pentru transporturile respective.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.