Semințele de pepene verde sunt comestibile. Da, ați citit bine. Nu doar că sunt comestibile, dar și super-nutritive, bogate în vitamine și minerale. Acestea au aport de magneziu, fier, zinc, acizi grași esențiali și proteine. Apropor, sunt o gustare deosebit de populară în China, acolo unde sunt savurate la fel ca cele de floarea-soarelui. Totodată, acestea pot fi presărate peste iaurt sau salate, sau puse în aluatul de pâine sau brioșe.

Grătarul este o modalitate excelentă de a transforma o bucată de pepene într-o salată exotică. Scoate în evidență savoarea inerentă a fructului și adaugă profunzime și complexitate gustului. Dacă doriți să adăugați și o notă de dulceață, un strop de sirop de rodie sau miere ar trebui să fie de ajuns.

Iată ingredientele de care ai nevoie pentru patru porții.

Pentru semințele de pepene prăjite:

Semințe de pepene roșu
Sare de mare

Pentru salata de pepene roșu la grătar

1 lingură ulei de măsline
400 g pepene roșu, tăiat în felii
Coajă rasă fin și suc de ¼ lime sau lămâie (opțional)
1 lingură de semințe de pepene prăjite

Suplimente opționale

2 lingurițe de sirop de rodie sau miere
¼ ceapă roșie, feliată mărunt
100 g feta
1 crenguță de mentă proaspătă, busuioc sau mărar

Mod de preparare

Păstrați semințele din pepenele roșu – culegeți-le în timp ce îl tăiați în felii. Clătiți semințele într-o sită, apoi transferați-le pe un prosop curat și uscați-le. Răspândiți semințele într-un singur strat pe o tavă de copt mare și lăsați-le să se usuce într-o parte caldă a bucătăriei (sau la soare) timp de câteva ore, până se usucă complet.

Puneți semințele uscate într-o tigaie și adăugați suficientă apă rece pentru a le acoperi. Se condimentează cu sare de mare până când apa are un gust plăcut și sărat, apoi se aduce apa la fierbere. Se continuă fierberea, amestecând semințele din când în când, până devin aurii, apoi se ia de pe foc. Se răstoarnă într-un castron și se lasă să se răcească. Se păstrează într-un recipient etanș.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a prepara salata de pepene verde la grătar, se stropește cu ulei pepenele tăiat felii, apoi se rumenește într-o tigaie foarte încinsă timp de aproximativ un minut pe fiecare parte. Se taie în cuburi mari, se transferă pe un platou și se asezonează cu suc de lămâie sau lime. Se condimentează cu sare de mare și piper negru, după gust, și se termină cu un strop de semințe de pepene prăjite. Dacă doriți, adăugați un strop de sirop sau miere, puțină ceapă roșie feliată fin, feta sfărâmată și ierburi proaspete tocate la alegere.

#pepene verde #rețetă #semințe

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.