ONU cere întregii lumi să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova. Orice încălcare în acest sens este încălcare a drepturilor internaționale, a declarat Antonio Guterres, secretarul general al ONU, în cadrul undei conferințe de presă de la Chișinău.

Antionio Guterres a menționat că OSCE este resposabilă de formatul 5+2, însă una dintre aceste părți nu a fost parte a procesului de mediere.

„Moldova este în primă linie de păstrare a păcii și stabilității în lume, cu războiul atât de aproape și cu diviziunile pe care le cunoaștem. Eu sper că va fi un sens clar de responsabilitate din partea tuturor actorilor de pe ambele maluri ale râului Nistru și acest sentiment de responsabilitate va preveni orice amenințare la adresa Republicii Moldova. Pentru că Republica Moldova merită pace, merită stabilitate și susținere masivă internațională pentru a face față acestei provocări enorme de refugiați. Independența, suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova trebuie păstrate”, a subliniat secretarul general al ONU.

Premierul Natalia Gavrilița a menționat la conferință de presă că analizele actualei guvernări de la Chișinău indică un risc minim de escaladare a războiului în Republica Moldova.

„Folosim toate căile diplomatice în dialog cu autoritățile de facto din regiunea transnistreană ca să ne asigurăm că menținem pacea în Republica Moldova”, a precizat premierul.

Șefa Cabienetului de miniștri de la Chișinău a mai spus că, în cazul în care rezultatele analizelor în privința escaladării războiului se vor schimba, „vom comunica cu oamenii prin canalele noastre oficiale”, potrivit ipn.md.

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, întreprinde o vizită de două zile în Republica Moldova. Marți, 10 mai, înaltul oficial va vizita un Centrul acomodare a refugiaților ucraineni din strada Ghioceilor, Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conflictul armat pentru integritatea Republicii Moldova care a avut loc în anul 1992 a fost încetat prin acordul semnat de președintele Moldovei Mircea Snegur și președintele Rusiei Boris Elțin.

Ulterior, Federația Rusă a devenit membru al formatului de negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean care mai include OSCE, Republica Moldova, Ucraina, administrația de facto a regiunii, SUA și UE. În anul curent, s-au împlinit 30 de ani de când Republica Moldov a devenit membră a ONU.

#ONU #OSCE #razboi #refugiati

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.