Evghenia Guțul, condamnată pentru finanțarea ilegală a partidelor lui Ilan Șor, a transmis din pușcărie un mesaj, în contextul disputelor privind alegerea Adunării Populare. Ea s-a declarat gata să apere viitorul autonomiei.

În dreptul mesajului publicat pe rețelele de socializare se indică faptul că acesta a fost transmis prin intermediul avocaților. În textul atribuit Evgheniei Guțul se vorbește despre solicitarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională de a revizui legalitatea prevederilor care țin de atribuțiile Adunării Populare, în contextul desfășurării alegerilor în regiune.

„Chiar și din închisoare, urmăresc îndeaproape evenimentele care se desfășoară în autonomie. Am primit cu profundă îngrijorare noutatea despre sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. (…) Societății i se spune că participarea bașcanului și a Adunării Populare a Găgăuziei la numirea reprezentanților instituțiilor statului ar crea o „dublă subordonare” și ar încălca principiul unității statului. (…) Vorbim despre o încercare consecventă de a limita puterile reale ale autonomiei găgăuze.

Afirmațiile conform cărora legea privind statutul juridic special al Găgăuziei ar fi lipsită de „valoare constituțională” sunt alarmante. Permiteți-mi să vă reamintesc că această lege a devenit un compromis politic și juridic care a permis menținerea stabilității și păcii în țara noastră. Încercările de a-i revizui conținutul prin decizii ale Curții Constituționale creează un precedent periculos și ar putea duce la dizolvarea completă a autonomiei. (…) Cred că împreună putem apăra legalitatea, demnitatea și viitorul regiunii noastre autonome”, se arată în textul publicat pe pagina Evgheniei Guțul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 17 martie, la Comrat urmează să aibă loc reuniunea Adunării Populare a Găgăuziei, la care a fost invitat și liderul socialist Igor Dodon. Subiectele țin sesizarea lui Vladislav Cojuhari la înalta Curte, organizarea alegerilor în regiune și utilizarea termenilor „Comisia Electorală Centrală” sau „Consiliul Electoral Central”.

Chișinăul insistă asupra uniformizării legislației și propune ca regulile de organizare a alegerilor în regiune să fie aduse în conformitate cu normele naționale, inclusiv prin verificarea membrilor organului electoral de către Serviciul de Informații și Securitate și organele de integritate. În Comrat, dimpotrivă, se consideră că regiunea trebuie să păstreze dreptul de a-și forma independent CEC-ul și de a organiza alegerile pe baza legii privind statutul său special.

#Adunarea Populară #alegeri #Evghenia Guțul #mesaj #puscarie

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.