Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Guvernarea, „scăldată” în laude de un ex-premier: Da, Maia Sandu ne-a „legat”. Și nu a făcut-o ca lașul de Putin

04 Mart. 2022, 11:12
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
04 Mart. 2022, 11:12 // Politica //  Realitatea.md

„Ce noroc trebuia să ai să ajungi la guvernare în așa vremuri? Pandemie devastatoare, inflație globală, șantaj energetic, război la vecini, refugiați, insecuritate. Opoziție crescută și educată de agresori, „ai noștri” mânați de ură și vendetă personală și un primar al capitalei care folosește în modul cel mai cinic bieții refugiați ca armă politică și PR dezgustător”. O asemenea întrebare a adresat fostul prim-ministru, Ion Sturza, în prezent om de afaceri, aflat cu traiul în România, care afirmă că nu regretă că a susținut-o în toți acești ani, până a ajunge la guvernare pe Maia Sandu.

Sturza scoate în evidență caracterul și dârzenia actualei guvernări prin care a luat unele decizii radicale în comparație cu anumite situații impuse de actualul război din Ucraina, care afectează direct și Republica Moldova.

„Ce noroc trebuie să ai să iei decizii care acum o săptămână păreau de neconceput, să închizi Sputnik-ul și alte canale de propagandă ale rușilor? Dar cel mai important – să semnezi cererea de aderare la Uniunea Europeană. Și să o faci conștient, coordonat cu UE, cu liderii europeni. Să o faci în așa fel, ca să nu fie „o scrisoare pierdută”, ca să nu fie refuzat și blocat”, mai scrie Sturza.

Totodată, fostul premier menționează că nu regretă că a susținut-o deschis pe Maia Sandu, chiar dacă unii prieteni de ai săi l-au criticat pentru aceasta.

„Puteți voi (unii) să continuați să spuneți că am greșit ani în urmă când am susținut-o deschis pe Maia Sandu, când am spus că Natalia Gavrilița are vână sau că Nicu Popescu are stofă de mare diplomat. Că risc, inclusiv fizic, că supăr pe frați și prieteni. Poate. Dar ce mai contează în condițiile de azi? Da, Maia Sandu ne-a „legat”. Și nu a făcut-o ca lașul de Putin cu sângele ucrainenilor. Ea ne-a „legat” cu lumea civilizată, cu UE! Bravo, doamna președinte!”, a conchis Sturza.

Amintim că, ieri, 3 martie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat, împreună cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministra, Natalia Gavrilița, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Documentul urmează a fi expediat instituțiilor europene spre examinare. Decizia a fost luată în contextul în care la 28 februarie, Ucraina a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, sub presiunea invaziei din partea Federației ruse. Ieri, și premierul de la Tbilisi a semnat cererea de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.