Bugetul de stat pentru anul 2022 a fost rectificat de Guvern. Proiectul va fi expediat comisiilor parlamentare, iar ulterior urmează a fi supus dezbaterilor în plenul Parlamentului. Potrivit documentului, deficitul bugetar pentru anul 2022 s-a majorat cu 28%. Autoritățile își planifică să finanțeze deficitul enorm din acest an din banii împrumutați de la FMI, Banca Mondială și din creditele oferite de Guvernul Poloniei și cel al Franței.

Potrivit proiectului de rectificare a legii bugetului de stat pentru anul 2022, veniturile bugetului de stat pentru 2022 vor fi 52,7 miliarde de lei, în creștere cu 5,3%, cheltuielile – 72,08 miliarde de lei, în creștere cu 10,6%,

“Este o rectificarea care a venit ca răspuns la multiplele crize cu care s-a confruntat Republica Moldova odată cu creșterea prețurilor la resursele energetice, și a prețurilor în general și efectele războiului din Ucraina. Rectificarea este determinată schimbarea indicatorilor macroeconomici. Creșterea economică de 0,3%, nivelul inflației este de 15,7%, majorarea exporturilor cu 4,5%, a importurilor cu 6,9%, a creșterii salariului mediu pe economie cu 15,1%”, a spus ministrul Finanțelor, Dumitru Budeanschi.

În acest an înregistrăm și un deficit bugetar enorm de 19,4 miliarde de lei, în creștere cu 28%. Ministrul Finanțelor spune că deficitul bugetar va fi acoperit din surse externe, în condițiile în care instituțiile financiare internaționale și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au acceptat să ne ofere împrumuturi.

“Deficitul bugetului de stat este prevăzut în sumă de 19,4 miliarde de lei, cu o creștere de 4,25 miliarde lei. În structura surselor de finanțare a deficitului se produc modificări semnificative reieșind din faptul că sursele interne devin mai costisitoare, iar accesul la resursele creditate, oferite pe plan extern sunt mult mai ieftine. Majorarea sumelor împrumuturilor se preconizează din contul împrumutului din cadrul programului cu FMI, programului cu Banca Mondială, precum și din contul atragerii unor împrumuturi noi din partea Guvernului Poloniei și Guvernului Franței”, a spus Dumitru Budianschi.

Potrivit proiectului de rectificare, soldul datoriei de stat la finalul anului 2022 se estimează la 102 miliarde de lei, iar ponderea datoriei de stat în PIB nu va depăși 37,3%.

#buget de stat #Dumitru Budianschi #Guvern

Conducerea Energocom rămâne, deocamdată, neschimbată. Premierul Vasile Tofan spune că nu există o decizie privind schimbarea directorului întreprinderii, Eugeniu Buzatu, deși recunoaște că sunt probleme care trebuie soluționate în ceea ce privește achizițiile de gaze. Declarația a fost făcută joi, 1 octombrie.

„Nu voi comenta acum niciun fel de cerere. Pot să vă spun că nu există la moment o decizie ce ține de schimbări la Energocom”, a declarat Tofan.

În același timp, premierul spune că Energocom trebuie să își schimbe modul în care cumpără gazele, astfel încât Republica Moldova să fie mai bine pregătită pentru perioadele următoare. Printre soluțiile analizate sunt și contractele pe termen lung.

„Avem provocări acolo de a schimba paradigma de achiziții de gaze, cel puțin, pentru perioada următoare (… ) să fim mai bine securizați cu contracte pe termen lung. (…) Eu înțeleg frustarea oamenilor, și eu sunt foarte frustrat de prețul pe care îl avem, dar trebuie să învățăm din tot ce s-a făcut și nu s-a făcut și, cel puțin, acum, pentru iarna asta, dacă o să reușim să găsim gaze mai ieftine, șansele nu sunt mari, dar avem careva șanse și nu pot să deschid toate cărțile( … ) Nu voi face compromisuri nici cu legalitatea, nici cu transparența”, a spus premierul joi, 1 octombrie.

Eugeniu Buzatu este director general al Energocom din luna august a acestui an. Anterior, acesta a exercitat funcția de director interimar al întreprinderii, începând din decembrie 2024.

Activitatea lui Buzatu a ajuns în atenția presei și din cauza veniturilor obținute la Energocom. Potrivit informațiilor publicate în investigații jurnalistice și declarațiilor de avere, acesta a încasat anual aproape 1,2 milioane de lei de la companie. În spațiul public au fost discutate și diferențele dintre salariul de funcție, de aproximativ 47.000 de lei brut, și veniturile lunare mai mari obținute prin prime, sporuri și alte stimulente.

Buzatu a respins anterior criticile privind veniturile sale și a calificat dezvăluirile drept populism. Acesta a explicat că remunerările sunt legate de responsabilitățile pe care le are și de volumul operațiunilor gestionate de Energocom.

De asemeena, directorul companiei a fost criticat și în contextul profiturilor înregistrate de Energocom în ultimii ani. Compania a acumulat aproximativ 1,2 miliarde de lei profit, iar Buzatu a explicat că acești bani reprezintă mijloace circulante necesare activității întreprinderii și nu pot fi utilizați direct pentru reducerea tarifelor la gaze. Acesta a mai spus că o parte din profit este transferată la bugetul de stat sub formă de dividende.