Infrastructura de gestionare a deșeurilor solide va fi dezvoltată cu suportul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În acest sens, Guvernul a aprobat, astăzi, semnarea Acordului de împrumut, în valoare de 25 milioane de euro pentru realizarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”.

După Ratificarea Acordului, prima infrastructură în gestionarea deșeurilor va fi dezvoltată în regiunea RMD5, care include raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași. Lucrările la un poligon modern de gestionare a deșeurilor, conform standardelor europene, vor începe în anul 2023.

Proiectul are ca obiectiv construcția infrastructurii de management a deșeurilor solide și procurarea echipamentelor și utilajelor pentru transport, sortare, reciclare, compostare, cum ar fi: tomberoane și containere pentru colectarea deșeurilor (din poartă în poartă și puncte de colectare), vehicule pentru colectarea și transportarea deșeurilor, construcția stațiilor de sortare, de compostare și a celor de transfer. Programul prevede și lichidarea a peste 1600 de gunoiști neautorizate.

De asemenea, vor urma lucrări de infrastructură în RMD 8 – raioanele Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni; RMD 1 – raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia, precum și în UTA Găgăuzia (Comrat, Vulcănești și Ceadîr-Lunga).

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” a fost elaborat în contextul angajamentelor asumate de către Republica Moldova în domeniul dezvoltării durabile. Urmare a negocierilor Acordului de împrumut, țara noastră va contribui la realizarea indicatorilor de performanță pentru Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile”.

Proiectul va fi implementat în perioada 2023-2027, termenul de valabilitate a Acordului fiind de până la 15 ani, cu o perioadă de grație de 4 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deseuri #Guvern #împrumut #sortare gunoiști

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet