Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul a aprobat în data de 7 decembrie Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, care prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

#Bugetul de stat 2023 #Guvernul #Ministerul Agriculturii

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că Rusia își intensifică ofensiva de atacuri hibride împotriva Europei și Franței și a promis un răspuns, potrivit hotnews.ro.

Macron a declarat, într-o conferință de presă, că a cerut guvernului său să elaboreze un plan pentru protejarea infrastructurii critice în fața atacurilor cu drone și a atacurilor cibernetice.

„În ultimele săptămâni, amenințarea la adresa europenilor și a Franței, în special amenințarea hibridă rusă, s-a intensificat”, a spus Macron după o întâlnire la Paris cu liderii partidelor politice, consacrată evoluțiilor internaționale.

Macron a afirmat că Moscova încearcă să intimideze Europa și să slăbească hotărârea continentului de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia.

„Rezultatul va fi opusul. Nu suntem intimidați, pentru că știm că securitatea noastră, atât cea de astăzi, cât și cea de mâine, se joacă în Ucraina”, a continuat președintele francez.

Macron a invocat drept exemplu al schimbării naturii agresiunii ruse o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în august, despre care guvernul german a concluzionat că Moscova s-ar fi aflat în spatele acesteia.

Rusia respinge acuzațiile europene privind atacurile hibride, afirmând că acestea sunt nefondate și reprezintă rezultatul unei „isterii antirusești”.

Macron a abordat și problema prețurilor ridicate la carburanți din Franța, care pun presiune suplimentară asupra guvernului său, aflat în cursa pentru finalizarea bugetului de anul viitor, menit să reducă deficitul. Între timp, alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de creșterea costului vieții.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor guvernamentale franceze și germane pe 10 ani a ajuns vineri la 100 de puncte de bază, după ce guvernul francez a anunțat că deficitul bugetar va ajunge la 5,4% din PIB în acest an, pe fondul unei creșteri economice mai slabe și al costurilor mai mari cu dobânzile.

Deficitul ridicat al Franței limitează capacitatea guvernului de a compensa creșterea costurilor carburanților. Macron a spus că acestea sunt consecința unui război în Orientul Mijlociu pe care Franța nu l-a ales și la care nu a participat.

Macron a mai anunțat că o reuniune a statelor G7 va avea loc în următoarele săptămâni, pentru intensificarea cooperării între membrii grupului și pentru asigurarea aprovizionării cu energie în contextul actualei crize energetice.