Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul a aprobat în data de 7 decembrie Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023, care prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

#Bugetul de stat 2023 #Guvernul #Ministerul Agriculturii

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.