Guvernul Republicii Moldova urmează să identifice un nou sediu pentru procurorii anticorupție, după ce o „evaluare atentă” a constatat că angajații Procuraturii Anticorupție (PA), în frunte cu Veronica Dragalin, nu pot trece în fosta clădire a Procuraturii Generale (PG) din centrul orașului. Precizarea a fost făcută pentru realitatea.md de către Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului.

„Este adevărat că suntem în căutarea unei noi locații pentru sediul Procuraturii Anticorupție. După o evaluare atentă, am constatat că alte două instituții nu pot fi mutate din sediul vechi al Procuraturii, având în vedere echipamentul specializat pe care îl folosesc. Vom găsi împreună un sediu optim și adecvat pentru noii angajați ai Procuraturii Anticorupție”, a precizat Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că deși urmau să treacă la casă nouă în vara acestui an, procurorii anticorupție, în frunte cu Veronica Dragalin, au fost anunțați că rămân din nou fără sediu. Într-un răspuns oferit în exclusivitate pentru realitatea.md, responsabilii precizează că, la moment, Guvernul nu a identificat o altă clădire pentru Procuratura Anticorupție (PA).

Anunțul zilei de la Procuratura Anticorupție: „A fost identificat un sediu pentru instituție”

#Guvern #reacție #sediu PA

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia