Guvernul Republicii Moldova urmează să identifice un nou sediu pentru procurorii anticorupție, după ce o „evaluare atentă” a constatat că angajații Procuraturii Anticorupție (PA), în frunte cu Veronica Dragalin, nu pot trece în fosta clădire a Procuraturii Generale (PG) din centrul orașului. Precizarea a fost făcută pentru realitatea.md de către Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului.

„Este adevărat că suntem în căutarea unei noi locații pentru sediul Procuraturii Anticorupție. După o evaluare atentă, am constatat că alte două instituții nu pot fi mutate din sediul vechi al Procuraturii, având în vedere echipamentul specializat pe care îl folosesc. Vom găsi împreună un sediu optim și adecvat pentru noii angajați ai Procuraturii Anticorupție”, a precizat Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Menționăm că deși urmau să treacă la casă nouă în vara acestui an, procurorii anticorupție, în frunte cu Veronica Dragalin, au fost anunțați că rămân din nou fără sediu. Într-un răspuns oferit în exclusivitate pentru realitatea.md, responsabilii precizează că, la moment, Guvernul nu a identificat o altă clădire pentru Procuratura Anticorupție (PA).

Anunțul zilei de la Procuratura Anticorupție: „A fost identificat un sediu pentru instituție”

#Guvern #reacție #sediu PA

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.