Prima Casă în Moldova: Există riscul stopării finanțării cererilor acceptate în Program

Guvernul cu mandat încetat a alocat miercuri, 16 iunie curent, 9,5 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru finanțarea programelor de compensații demarate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”. Proiectul de hotărâre a fost prezentat de către secretara de stat, Tatiana Ivanicichina, fiind elaborat de către Ministerul Finanțelor.

Amintim că, în urma analizei cererilor de compensare aprobate pentru finanțare, doar pentru luna iunie 2021 s-a atestat o insuficiență în sumă de circa 4 milioane de lei , ceea ce determina stoparea finanțării cererilor acceptate în Program și crearea condițiilor de neonorare de către beneficiari a obligației de plată către creditori și respectiv creșterea riscului de declarare a creditelor neperformante.

Astfel, Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect prin care a cerut alocarea mijloacelor din fondul de rezervă al Guvernului în sumă de 9,5 milioane de lei în vederea asigurării parțiale cu mijloace financiare pentru finanțarea programelor de compensații demarate în cadrul Programului de stat „Prima casă”, cu restabilirea acestora la o ulterioară modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Din 6127 beneficiari, 4210 sunt familii, iar 1917 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 616,92 mii lei. Din numărul total de locuințe procurate, 5729 sunt amplasate în zonele urbane, iar 398 – în zonele rurale. 5593 locuințe procurate sunt apartamente, iar 534 – case de locuit individuale.

#Guvern #Prima Casă

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.