Măsurile de stimulare a dezvoltării turismului, grav afectat în urma restricțiilor pandemice și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au fost discutate în cadrul întrevederii prim-ministrului Dorin Recean cu membrii Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT), condusă de Sergiu Manea, se anunță într-un comunicat de presă emis vineri, 3 martie curent. Între timp, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), totuși, anul trecut, 29 de mii de turiști au vizitat Republica Moldova, cu 20 la sută mai mulți față de anul 2021.

Reprezentanții APIT spun că măsurile pe termen scurt pentru relansarea turismului autohton vizează crearea unui organ al administrației publice centrale de specialitate, perfecționarea cadrului național din domeniu, optimizarea instrumentelor financiare interne și externe pentru susținerea și dezvoltarea industriei turismului în Republica Moldova.

În context, prim-ministrul Dorin Recean a menționat că Guvernul va interveni cu măsurile necesare pentru înlăturarea constrângerilor legislative. Totodată, a sugerat să fie valorificat potențialul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care oferă atât programe, cât și instrumente financiare de suport pentru antreprenori, inclusiv din domeniul turistic.

„Guvernul înțelege importanța turismului și este deschis să intervină, prin intermediul programelor și instrumentelor disponibile, pentru dezvoltarea acestui sector. Vom elimina constrângerile birocratice existențe pentru a debloca mai multă asistență financiară din exterior”, a declarat Recean.

Participanții la întrevedere s-au referit și la necesitatea unei promovări mai ample pe plan internațional a imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică.

Datele BNS mai arată că peste 90% dintre turiștii străini s-au aflat în vizită în țara noastră doar pentru o zi. Totodată, a crescut cu aproximativ 50 la sută numărul de moldoveni care au vizitat alte țări. Peste 66 la sută dintre turiștii străini au preferat să se cazeze în localuri din capitală, precum și în hoteluri și pensiuni din sudul și nordul țării.

#Guvern #turism

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.