Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a venit cu o reacție oficială în contextul discuțiilor publice legate de dezvoltarea Portului Internațional Liber Giurgiulești. Instituția confirmă că există negocieri în desfășurare, însă subliniază că nu pot fi oferite detalii, deoarece tranzacția nu este finalizată.

Potrivit ministerului, operatorul Portului Giurgiulești, Danube Logistics, este o companie privată, deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Prin urmare, eventualele discuții privind o posibilă cooperare cu Statul Român pentru operarea infrastructurii portuare țin de o tranzacție comercială aflată în derulare.

„Nu putem comenta detalii suplimentare la această etapă, întrucât procesul nu este finalizat”, precizează instituția, adăugând că Executivul va garanta ca orice înțelegere ce vizează acest activ strategic să fie în interesul Republicii Moldova.

Autoritățile nu au oferit un termen privind finalizarea discuțiilor, însă au subliniat că vor informa publicul odată ce procesul va avansa.

Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță a anunțat că România a cumpărat portul internațional Giurgiulești, singurul port al Republicii Moldova cu acces la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

România a cumpărat portul Giurgiuleși. Europarlamentar: „O investiție strategică și deșteaptă”

#Danube Logistics #de vânzare #Portul Giurgiulesti

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.