Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că, în prezent, Guvernul nu discută despre majorarea vârstei de pensionare, care în Republica Moldova este de 63 de ani. Declarația a fost făcută astăzi, 22 iulie, înaintea ședinței Guvernului.

„Noi nu discutăm astăzi despre posibilitatea măririi vârstei de pensionare, care astăzi este la 63 de ani. Într-adevăr, atunci când vorbim despre deficit în bugetul asigurărilor sociale, trebuie să ne asigurăm că avem și mai mulți contribuabili, dar și o bază mai largă de contribuții în bugetul asigurărilor sociale și acest lucru poate fi făcut prin a crește rata de ocupare. Noi astăzi nu avem toată lumea încă de piața forței de muncă. Deci toți cei care pot munci și contribui la bugetul asigurărilor sociale, trebuie să muncească”, a spus ministra.

Totodată, Natalia Plugaru a precizat că rata de ocupare în țara noastră este de aproximativ 55-57%, în timp ce media în Uniunea Europeană este de 75%.

„Dacă am avea persoanele care muncesc, care contribuie la bugetul asigurărilor sociale, la nivelul cel puțin mediu al Uniunii Europene și atunci bugetul asigurărilor sociale nu ar avea așa deficit”, a mai adăugat ea.

Sursa video: Realitatea.md

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Referitor la legea privind pensiile militarilor și ale funcționarilor publici cu statut special, ministra Muncii a reiterat că reforma va continua în forma prezentată anterior și că, până în prezent, nu a existat nici 0 vârstă se pensionare stabilită.

„Acolo nu a existat nici o vârstă de pensionare. Acolo introducem o vârstă de pensionare de 45 de ani, care va crește gradual până la 50 de ani în anul 2036. În același timp, înțelegând că există instituții și funcții cu risc sporit, peste buget, sunt penitenciarele. Acolo ne propunem să păstrăm vârsta de pensionare la 45 de ani, fără ca ea să crească”, a menționat Natalia Plugaru.

#majorare #Moldova #Natalia Plugaru #varsta de pensionare

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.