Guvernul pregătește o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei. Diferența va fi acoperită printr-un deficit mai mare care urmează să crească cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB, potrivit proiectului și notei de fundamentare analizate de BANI.MD, care au fost publicate pentru consultare.

La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei, sau 5,99% din PIB. Veniturile sunt estimate la 134,25 miliarde de lei, iar cheltuielile la 157,5 miliarde de lei.

Una dintre cele mai interesante schimbări este reorientarea banilor de la proiecte investiționale spre cheltuieli sociale, salariale și infrastructură locală. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu 959,8 milioane de lei, în timp ce cheltuielile din resursele generale ale statului cresc cu 3,73 miliarde de lei.

Printre cele mai mari tăieri figurează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, care pierde 257,8 milioane de lei, iar construcția noului penitenciar din Chișinău este redusă cu 250 milioane de lei. Programul de dezvoltare a pădurilor pierde 230,1 milioane de lei, proiectul de modernizare a mașinilor și echipamentelor agricole 161 milioane de lei, iar proiectul privind gestionarea riscurilor de dezastre și reziliența climatică 144,5 milioane de lei.

Totodată, sursa citată precizează că sunt reduse și fondurile pentru proiectul de interconectare electroenergetică Moldova -România prin Vulcănești-Chișinău, cu 80,2 milioane de lei, pentru eficiență energetică – cu 65,4 milioane de lei, pentru „Moldova Drumuri IV” – cu 57 milioane de lei, iar proiectele de irigare pierd 40 milioane de lei. În schimb, „Moldova Drumuri III” primește suplimentar 310 milioane de lei, proiectul KfW pentru IMM-uri – 137,9 milioane, învățământul superior – 93,4 milioane, iar proiectul de reziliență în agricultură – 90,8 milioane de lei.

Per total, cheltuielile capitale sunt reduse cu 668,6 milioane de lei, sau 5,8%, iar componenta proiectelor externe scade cu nu mai puțin de 22,4%. Ministerul Finanțelor explică unele întârzieri prin necesitatea ajustării documentației tehnice, obținerea actelor permisive, revizuirea conceptelor și inclusiv anularea unor achiziții în urma contestațiilor.

În paralel, autoritățile pompează bani pentru acoperirea cheltuielilor sociale și curente. Transferurile către bugetul asigurărilor sociale vor fi majorate cu 1,61 miliarde de lei, dintre care 550 milioane de lei sunt destinate compensațiilor monetare pentru energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește încă 1 miliard de lei, Fondul Rutier – 300 milioane, iar pentru riscurile bugetare legate de insuficiența banilor pentru resurse energetice sunt rezervate 200 milioane de lei.

Alte 560 milioane de lei sunt prevăzute pentru plăți unice acordate bugetarilor. Cadrele didactice, personalul științific și alte categorii din educație și cercetare vor putea primi 4.000 de lei, o serie de angajați din administrație, justiție, apărare, ordine publică, cultură, sănătate și asistență socială – 3.000 de lei, iar muncitorii calificați și necalificați – 2.000 de lei. Condiția este ca salariul mediu lunar calculat conform proiectului să nu depășească 20.000 de lei.

Proiectul conține și o particularitate care vizează angajații care dețin mai multe norme, plafonul de 20.000 de lei va fi verificat separat pentru fiecare normă, fără cumularea veniturilor, iar plata se poate acorda pentru fiecare normă eligibilă. În cazul angajaților din educație și cercetare, cei 4.000 de lei vor fi achitați în patru tranșe lunare egale, începând din octombrie, iar aceste plăți nu vor fi supuse impozitului pe venit, contribuțiilor sociale sau primelor de asigurare medicală.

Statul va cheltui mai mult și pe salariile propriu-zise. Cheltuielile de personal cresc cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde de lei. Din această sumă, 337,3 milioane de lei reprezintă suplimentarea alocațiilor pentru plata salariilor, iar 132,9 milioane sunt necesare inclusiv după creșterea numărului de posturi în unele autorități în urma reorganizărilor.

O altă surpriză vine din partea veniturilor. Guvernul reduce prognoza granturilor cu 837 milioane de lei, inclusiv cu 133,7 milioane de lei din cauza excluderii unei debursări planificate de la Banca Mondială. În schimb, bugetul ar urma să încaseze cu 310,4 milioane de lei mai mult din profitul disponibil transferat de BNM și cu 440,7 milioane de lei mai mult din dividende și defalcările din profitul întreprinderilor de stat și societăților pe acțiuni.

Încasările din TVA sunt revizuite în creștere cu 600 milioane de lei, deși statul estimează în același timp restituiri de TVA mai mari cu 800 milioane de lei, inclusiv 400 milioane de lei pentru rambursările către producătorii agricoli. Bugetul ar urma să primească și cu 100 milioane de lei mai mult din accizele pe tutun produs în Moldova și cu 30 milioane mai mult din alcoolul produs în țară. În schimb, veniturile din accizele pe automobilele importate sunt reduse cu 100 milioane de lei.

Rectificarea vine și cu o creștere a costului datoriei. Serviciul datoriei de stat va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane de lei mai mult decât se planifica inițial. Ministerul Finanțelor pune majorarea inclusiv pe seama creșterii dobânzilor, după ce rata de bază a BNM a urcat de la 5% la 7,5%.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, cu 6,85 miliarde peste nivelul prevăzut inițial. Datoria externă ar urma să crească la 100,79 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB să urce la 42%.

Documentele mai arată că Guvernul intenționează să investească 80 milioane de lei în majorarea participației statului la capitalul companiei „Moldova HiTech Park”, în timp ce capitalul Î.S. „Litoral” va fi suplimentat cu 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectificarea este construită pe o prognoză economică mai puțin optimistă decât cea folosită la elaborarea bugetului. Creșterea economică pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie prognozată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%. Totodată, salariul mediu nominal estimat a fost coborât de la 17.400 la 17.000 de lei, iar investițiile în active imobilizate sunt prognozate la 58,1 miliarde de lei, față de 64,1 miliarde anticipate inițial.

#cheltuieli majorate #Guvern #rectificare buget

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.