Programul „Prima Casă” ar putea fi modificat radical sau chiar sistat în forma actuală, în condițiile în care autoritățile analizează o resetare completă a mecanismului de sprijin pentru accesul la locuințe. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că Guvernul pregătește intervenții atât pe partea de ofertă, cât și pe cea de cerere de pe piața imobiliară, transmite BANI.MD.

„Se pregătește un proiect pe partea de ofertă pe piața imobiliară, iar pe partea de cerere, împreună cu colegii de la Ministerul Muncii, vom discuta în ce măsură este oportună existența acestui program și care trebuie să fie segmentul țintit”, a declarat Gavriliță.

Potrivit acestuia, programul, lansat inițial pentru anumite categorii de cetățeni, a fost ulterior extins, inclusiv prin majorarea cotelor, ceea ce impune acum o reevaluare riguroasă.

„Avem nevoie de o argumentare foarte bună dacă el trebuie prelungit. Cel mai probabil, nu Ministerul Finanțelor se va ocupa în continuare de acest program, ci un alt minister, care va ținti exact familiile ce au nevoie de locuințe, pentru a evita efecte secundare nedorite”, a precizat ministrul.

Oficialul a subliniat anterior că, deși programul a facilitat accesul la credite, acesta a contribuit indirect la creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

„Un program bine intenționat influențează cererea totală și nu are cum să nu contribuie, chiar și parțial, la scumpirea locuințelor”, a spus el.

În același timp, Gavriliță a avertizat asupra riscului ca intervențiile statului să dezavantajeze cetățenii care nu beneficiază de program. „Trebuie să ne asigurăm că nu facem mai rău altor cetățeni atunci când ajutăm un anumit grup”, a punctat acesta.

În prezent, componenta de garantare a creditelor rămâne activă, însă fondurile pentru compensarea ratelor au fost epuizate. Autoritățile au suspendat noi angajamente, dar statul continuă să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru circa 6.000 de beneficiari existenți.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, dacă programul ar fi fost extins, costurile bugetare ar fi putut ajunge la 200-300 de milioane de lei anual.

Programul „Prima Casă” a fost oprit la începutul lunii aprilie, după epuizarea bugetului destinat noilor beneficiari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gavrilita #Prima Casă

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.