Guvernul Republicii Moldova a inițiat reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și înființarea Societății pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova – Pasageri și Marfă”, cu capital integral de stat. Măsura face parte din reforma sectorului feroviar și prevede separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport.

Potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), reorganizarea se realizează în baza Codului transportului feroviar și a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de partenerii de dezvoltare.

„Agenția Proprietății Publice va exercita rolul de acționar unic al noii societăți și va coordona procesul de reorganizare. Aceasta va aproba bilanțul de repartiție și actele de transmitere a patrimoniului, pentru a asigura protejarea interesului public și a activelor statului. Transferul drepturilor și obligațiilor către S.A. „CFM Pasageri și Marfă” se va face exclusiv pe baza bilanțului de repartiție, aprobat conform legii. Noua societate va prelua doar activele și obligațiile legate direct de transportul de pasageri și marfă, în limita patrimoniului transmis. Infrastructura feroviară rămâne în gestiunea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, ca bun public.

Datoriile vor fi repartizate proporțional, în funcție de activitatea și activele preluate. Obligațiile aferente contractelor de recreditare și finanțărilor externe vor fi reflectate distinct în bilanț, cu respectarea legislației și cu acordul creditorilor. Această abordare previne transferul nejustificat al datoriilor și permite continuarea proiectelor investiționale”, transmite MIDR.

Separarea activităților permite o evidență clară a costurilor și veniturilor în transportul feroviar, oferind statului posibilitatea de a evalua corect performanța economică, de a reduce presiunea asupra bugetului public și de a crea condiții pentru investiții în servicii.

Pentru cetățeni, aceasta înseamnă servicii de transport mai previzibile și resurse publice direcționate mai eficient către transportul de pasageri cu rol social. Administrarea separată contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor, respectarea timpilor de circulație și creșterea fiabilității. Pe termen mediu, costurile vor putea fi gestionate mai eficient, cu efect de stabilizare a tarifelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Reorganizarea nu înseamnă privatizare. Statul rămâne proprietarul infrastructurii feroviare – șine, gări, terenuri și instalații – gestionate de Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. Societatea pe Acțiuni va gestiona materialul rulant și activitatea de transport de pasageri și marfă. Separarea clară a rolurilor permite să fie cunoscute distinct costurile infrastructurii și cele ale transportului.

Prin această decizie, Guvernul creează cadrul pentru funcționarea transportului feroviar ca serviciu public gestionat clar, cu responsabilități definite, în beneficiul economiei și al cetățenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul emis de minister.

#calea ferată a Moldovei #Guvern #reorganizare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.