Guvernul a avizat proiectul Partidului „Acțiune și Solidaritate” privind moratoriul la aplicarea prevederilor legii cetățeniei. Propunerile fracțiunilor „Partidului Nostru” și „Democrația Acasă” nu au fost susținute.

Conform avizelor, propunerea înaintată de „Partidul Nostru”, de a reglementa certificatul de naștere ca dovadă a cetățeniei Republicii Moldova, indiferent de vârsta titularului, este nejustificată și contrară atât naturii juridice a actului de stare civilă, cât și principiilor fundamentale în materie de cetățenie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu referire la o inițiativă similară a lui Vasile Costiuc, Guvernul notează că „certificatul de naștere este actul de stare civilă care atestă nașterea, datele acesteia și filiația, fără a confirma statutul juridic al persoanei în raport cu statul. Acesta se eliberează tuturor persoanelor, indiferent de statutul lor juridic ori de statutul juridic al părinților și nu poate constitui, prin sine, dovada cetățeniei”.

Proiectul Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Guvernul este susținut, dar Guvernul recomandă ca persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care solicită cetățenia Republicii Moldova prin recunoașterea sau redobândirea acesteia, dacă devin apatride, să fie exonerate de examenul la limba română. De asemenea, avizul stabilește ca persoana considerată cetățean al Republicii Moldova prin naștere, dar care nu a obținut acte până la 18 ani, să poată constata apartenența la cetățenia Republicii Moldova.

Noua lege a cetățeniei a ajuns în centrul unui scandal după ce în spațiul public au apărut informații despre un tânăr devenit apatrid, deși a exercitat serviciul militar. Motivul era că bărbatul nu și-a perfectat buletinul de identitate până la 18 ani.

PAS susținea că problema este în aplicarea legii, nu în prevederile propriu-zise. Opoziția a propus ca dovada cetățeniei să o reprezinte certificatul de naștere, indiferent de vârstă, pe când PAS a propus moratoriu până pe 1 martie 2028, pentru aplicarea prevederilor legii.

#avize #Guvern #legea cetățeniei #moratoriu #propuneri

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.