Comunitatea britanică de informații a vorbit despre eforturile autorităților ruse de a împiedica potențialii recruți să fugă din țară. Acest lucru este menționat în revizuirea informațiilor Ministerului britanic al Apărării pentru 16 iulie.

Agenția, referindu-se la publicația Meduza, notează că guvernul rus implementează un sistem de schimb de informații între Ministerul Apărării și Serviciul Federal de Securitate pentru a transfera date despre potențialii recruți către serviciul de frontieră FSB și pentru a-i împiedica să fugă din țară.

Se pare că sistemul ar trebui să fie pe deplin operațional până la proiectul de toamnă din 2024. Serviciile de informații amintesc că Rusia desfășoară anual două campanii de recrutare, încorporând peste 250 de mii de persoane.

În plus, notează agenția, după anunțarea mobilizării parțiale în 2022, sute de mii de ruși au părăsit țara, un număr disproporționat dintre aceștia fiind tineri și persoane cu studii superioare, ceea ce a avut un efect negativ asupra pieței muncii.

„Introducerea acestui sistem este probabil concepută pentru a preveni repetarea acestui lucru la o scară mai mică în timpul ciclului anual de recrutare și în cazul unui nou val de mobilizare”, se arată în revizuire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim, potrivit estimărilor Ministerul britanic al Apărării, în următoarele două luni, Rusia va continua să sufere pierderi de peste 1.000 de soldați pe zi, în timp ce încearcă să străpungă liniile de apărare ucrainene prin atacuri în valuri umane.

Analiștii occidentali susțin că utilizarea de către Rusia a unor unități mici de asalt a împiedicat-o să obțină victorii semnificative sau să exploateze breșele din liniile ucrainene. Atacurile cu 10-15 infanteriști, folosite pentru a evita pierderile majore asociate cu atacurile mecanizate, au avut un impact limitat

Rusia a înregistrat pierderi colosale pe frontul din Ucraina: peste 70.000 de militari în ultimele două luni

#Comunitatea britanica de informații #recrutare #Rusia

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.