Peste 40 de mii de gospodării din cele 695 de mii înregistrate pe portalul compensatii.gov.md vor primi compensații mai mari la plata facturilor, urmând să le fie recalculat gradul de vulnerabilitate care le-a fost atribuit inițial. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei Situații Excepționale, convocată sâmbătă de prim-ministra Natalia Gavrilița.

În urma analizei datelor prelucrate, s-a stabilit că o anumită categorie de consumatori au un istoric de consum de energie care nu permite estimarea corectă a vulnerabilității energetice a acestora. Pentru a corecta aceste situații, s-a stabilit un nivel minim de cost al energiei utilizat în calculul gradului de vulnerabilitate pentru toți consumatorii.

Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a informat membrii CSE că din cele 695 mii de cereri depuse pe platforma compensatii.gov.md în luna noiembrie, 80% din gospodării au primit gradul de vulnerabilitate foarte ridicată, urmând să le fie compensate până la 59% din suma facturii la gazele naturale și în jur de 50% din suma facturii la încălzire centralizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Altor 11% dintre solicitanți li s-a atribuit gradul de vulnerabilitate ridicată, 5% dintre cei care au depus cereri au obținut gradul de vulnerabilitate medie, iar 3% – gradul de vulnerabilitate scăzută. Doar 1% din numărul de consumatori înregistrați pe portalul compensatii.gov.md au fost clasificați ca fiind non vulnerabili și nu vor beneficia de compensații.

Cetățenii se pot înregistra pe platforma compensatii.gov.md până în luna martie inclusiv. Persoanele care n-au reușit să se înregistreze pot continua să o facă, compensațiile pentru acești consumatori urmând să fie acordate începând cu următoarea lună după cea în care s-au înregistrat. Pentru luna noiembrie consumatorii neînregistrați vor beneficia de compensații medii, iar începând cu luna ianuarie, de compensații scăzute.

Pentru programul de compensații la consumul de energie Guvernul a alocat 5 miliarde de lei, o sumă de două ori și jumătate mai mare comparativ cu anul 2021.

#ajutor la contor #căldură #compensatii #CSE #energie #factura #grad de vulnerabilitate

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.