Guvernul și Organizația Națiunilor Unite (ONU) au semnat Cadrul de Cooperare pentru Dezvoltare Durabilă ONU – Republica Moldova 2023-2027 (UNSDCF). Acesta este un angajament ferm de a extinde cooperarea comună și de a multiplica rezultatele deja obținute, cu scopul de a contribui la eliminarea barierelor în calea unei dezvoltări sociale și economice mai incluzive, în conformitate cu prioritățile naționale descrise în Strategia Națională de Dezvoltare (SND) „Moldova Europeană 2030”.

Cadrul de Cooperare a fost elaborat de 24 de agenții și entități ONU, sub ghidarea Coordonatorului Rezident ONU în Moldova și în colaborare cu Executivul. Viziunea generală a acestuia este de a asigura o țară în care oamenii doresc să trăiască, exercitându-și pe deplin drepturile și beneficiind de o calitate mai bună a vieții într-o societate mai incluzivă și mai rezilientă. Această premisă poate fi obținută doar dacă prosperitatea țării este accesată de toți cetățenii și dacă cei mai vulnerabili și marginalizați sunt împuterniciți să își exercite drepturile și să participe în mod semnificativ în toate sferele vieții.

Recunoscând complexitatea contextului național de dezvoltare, care se confruntă cu provocări ce variază de la criza economică la insecuritatea energetică, sistemul Națiunilor Unite și Guvernul Republicii Moldova au definit patru priorități strategice:

Instituții juste și incluzive și oportunități egale pentru dezvoltarea umană;
Guvernare participativă și coeziune socială;
Creșterea prosperității comune într-o economie durabilă;
Dezvoltare ecologică, comunități durabile și reziliență la dezastre și la schimbări climatice.

Implementarea Cadrului de Cooperare va contribui la obținerea rezultatelor în mai multe domenii tematice, inclusiv: educație, sănătate, sistem agroalimentar, migrație, guvernanță, muncă decentă, servicii sociale, competitivitatea economiei, energie și mediu. Aceste acțiuni vor facilita integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și vor contribui la îmbunătățirea standardelor de viață, generând peste 200 de milioane de dolari sub formă de finanțare nerambursabilă.

Cadrul de Cooperare a fost elaborat în baza unor consultări ample la care au participat peste 4.000 de persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gavrilita #Guvernul #ONU

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.