Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat marţi, 19 septembrie curent, că a detectat, la sfârşitul săptămânii trecute, „o activitate anormală” ce afecta sistemele sale informatice, dar s-a ferit să spună că a fost vorba de un atac cibernetic, preferând termenul de „incident cibernetic”.

Fără a folosi termenul de atac cibernetic, tribunalul cu sediul la Haga a declarat că a fost constrâns să reacţioneze de urgenţă pentru „a răspunde la un incident de securitate cibernetică” şi „a atenua impactul”.

„Au fost date răspunsuri şi luate măsuri de securitate suplimentare, cu ajutorul autorităţilor ţării gazdă”, a declarat jurisdicţia internaţională cu sediul la Haga, în Olanda, într-un scurt comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii.

În timpul ultimilor ani, Curtea Penală Internaţională a fost ţinta mai multor tentative de spionaj

În aprilie 2022, un cetăţean rus, care avea mai multe identităţi, a încercat să se infiltreze la CPI, în calitate de stagiar. Serviciile secrete olandeze l-au demascat şi i-au refuzat intrarea pe teritoriul Olandei. Expulzat în Brazilia, el a fost arestat acolo pentru fraudă şi condamnat în iulie la 15 ani de închisoare.

În martie, bărbatul de 37 de ani cu numele Serghei Cerkasov a fost de asemenea inculpat pentru spionaj în SUA, unde el este acuzat că a locuit sub o identitate falsă timp de doi ani. Serghei Cerkasov, 37 de ani, „lucra ca agent ilegal al serviciilor de informaţii ruse sub identitatea braziliană Victor Muller Ferreira”, potrivit unui comunicat al procurorului federal de la Washington.

Curtea Penală Internaţională anchetează asupra acuzaţiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina

Ea a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l pe preşedintele rus de crimă de război, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni în cadrul conflictului dintre Moscova şi Kiev.

Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova. Ca represalii, Rusia a anunţat în august că îl include pe procurorul CPI, Karim Khan, pe lista rusă a persoanelor vizate de sancţiuni.

#CPI #hackeri #incident #securitate cibernetica

Republica Moldova se confruntă astăzi, 22 septembrie, cu un deficit de energie electrică în regim comercial, în contextul în care capacitatea disponibilă pe interconexiunile Ucraina–Republica Moldova și România–Republica Moldova nu a fost suficientă pentru acoperirea integrală a necesarului în orele de vârf.

Anunțul a fost făcut de Energocom, chiar în momentul în care premierul Vasile Tofan se află în plenul Parlamentului pentru a cere instituirea stării de urgență în energetică. Potrivit datelor prezentate de autorități, deficitul este prognozat pentru patru intervale orare, între 17:00 și 21:00.

Astfel, sunt neacoperite:

4 MWh – între 17:00 și 18:00;
59 MWh – între 18:00 și 19:00;
111 MWh – între 19:00 și 20:00;
55 MWh – între 20:00 și 21:00.

În total, deficitul prognozat pentru cele patru ore ajunge la 229 MWh. Pentru restul zilei, capacitatea necesară pentru acoperirea consumului de energie electrică a fost rezervată.

Situația apare în aceeași perioadă în care autoritățile au anunțat intenția de a institui stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic, iar proiectul urmează să fie examinat de Parlament. În acest context, autoritățile îndeamnă populația să consume rațional energia electrică, în special în intervalul de vârf 18:00–23:00. Cetățenii sunt sfătuiți să amâne, acolo unde este posibil, utilizarea aparatelor cu un consum ridicat și să evite risipa de energie.