Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat marţi, 19 septembrie curent, că a detectat, la sfârşitul săptămânii trecute, „o activitate anormală” ce afecta sistemele sale informatice, dar s-a ferit să spună că a fost vorba de un atac cibernetic, preferând termenul de „incident cibernetic”.

Fără a folosi termenul de atac cibernetic, tribunalul cu sediul la Haga a declarat că a fost constrâns să reacţioneze de urgenţă pentru „a răspunde la un incident de securitate cibernetică” şi „a atenua impactul”.

„Au fost date răspunsuri şi luate măsuri de securitate suplimentare, cu ajutorul autorităţilor ţării gazdă”, a declarat jurisdicţia internaţională cu sediul la Haga, în Olanda, într-un scurt comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii.

În timpul ultimilor ani, Curtea Penală Internaţională a fost ţinta mai multor tentative de spionaj

În aprilie 2022, un cetăţean rus, care avea mai multe identităţi, a încercat să se infiltreze la CPI, în calitate de stagiar. Serviciile secrete olandeze l-au demascat şi i-au refuzat intrarea pe teritoriul Olandei. Expulzat în Brazilia, el a fost arestat acolo pentru fraudă şi condamnat în iulie la 15 ani de închisoare.

În martie, bărbatul de 37 de ani cu numele Serghei Cerkasov a fost de asemenea inculpat pentru spionaj în SUA, unde el este acuzat că a locuit sub o identitate falsă timp de doi ani. Serghei Cerkasov, 37 de ani, „lucra ca agent ilegal al serviciilor de informaţii ruse sub identitatea braziliană Victor Muller Ferreira”, potrivit unui comunicat al procurorului federal de la Washington.

Curtea Penală Internaţională anchetează asupra acuzaţiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina

Ea a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l pe preşedintele rus de crimă de război, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni în cadrul conflictului dintre Moscova şi Kiev.

Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova. Ca represalii, Rusia a anunţat în august că îl include pe procurorul CPI, Karim Khan, pe lista rusă a persoanelor vizate de sancţiuni.

#CPI #hackeri #incident #securitate cibernetica

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Un nou incident cu dronă la Leipzig. Un aparat de zbor cu explozibil, descoperit lângă un avion ucrainean cu muniție

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consulat rus #Germania #relatii #Rusia

Realitatea

Toate știrile

Hackerii au atacat Curtea Penală Internațională. „Un incident de securitate cibernetică”