Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat marţi, 19 septembrie curent, că a detectat, la sfârşitul săptămânii trecute, „o activitate anormală” ce afecta sistemele sale informatice, dar s-a ferit să spună că a fost vorba de un atac cibernetic, preferând termenul de „incident cibernetic”.

Fără a folosi termenul de atac cibernetic, tribunalul cu sediul la Haga a declarat că a fost constrâns să reacţioneze de urgenţă pentru „a răspunde la un incident de securitate cibernetică” şi „a atenua impactul”.

„Au fost date răspunsuri şi luate măsuri de securitate suplimentare, cu ajutorul autorităţilor ţării gazdă”, a declarat jurisdicţia internaţională cu sediul la Haga, în Olanda, într-un scurt comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii.

În timpul ultimilor ani, Curtea Penală Internaţională a fost ţinta mai multor tentative de spionaj

În aprilie 2022, un cetăţean rus, care avea mai multe identităţi, a încercat să se infiltreze la CPI, în calitate de stagiar. Serviciile secrete olandeze l-au demascat şi i-au refuzat intrarea pe teritoriul Olandei. Expulzat în Brazilia, el a fost arestat acolo pentru fraudă şi condamnat în iulie la 15 ani de închisoare.

În martie, bărbatul de 37 de ani cu numele Serghei Cerkasov a fost de asemenea inculpat pentru spionaj în SUA, unde el este acuzat că a locuit sub o identitate falsă timp de doi ani. Serghei Cerkasov, 37 de ani, „lucra ca agent ilegal al serviciilor de informaţii ruse sub identitatea braziliană Victor Muller Ferreira”, potrivit unui comunicat al procurorului federal de la Washington.

Curtea Penală Internaţională anchetează asupra acuzaţiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina

Ea a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l pe preşedintele rus de crimă de război, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni în cadrul conflictului dintre Moscova şi Kiev.

Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova. Ca represalii, Rusia a anunţat în august că îl include pe procurorul CPI, Karim Khan, pe lista rusă a persoanelor vizate de sancţiuni.

#CPI #hackeri #incident #securitate cibernetica

Cel puțin 111 de persoane au murit în Columbia, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit luni partea de vest a țării, potrivit autorităților, scrie Reuters.

Epicentrul seismului a fost localizat în apropierea localității San José del Palmar, în provincia Chocó, o regiune slab populată de pe coasta Pacificului. Cele mai multe victime au fost raportate în provincia Risaralda, situată în regiunea producătoare de cafea.

În orașul Cali, unul dintre cele mai mari din Columbia, autoritățile au anunțat că mai multe persoane au rămas blocate sub dărâmături, după ce peste douăzeci de clădiri s-au prăbușit.

Serviciul Geologic al Columbiei a anunțat că seismul a fost cel mai puternic înregistrat în țară în ultimii zece ani. Până la ora 10:00, ora locală, au fost înregistrate două replici, cu magnitudini de 2,8 și 4,8, cea din urmă fiind resimțită puternic.

Columbia este o țară cu activitate seismică frecventă, fiind traversată de trei lanțuri muntoase ale Anzilor. De-a lungul timpului, cutremurele și alunecările de teren au provocat numeroase victime.

Unul dintre cele mai grave dezastre a avut loc în 1985, la Armero, când aproximativ 25.000 de oameni au murit în urma unei alunecări de teren provocate de erupția vulcanului Nevado del Ruiz. În 1999, un cutremur cu magnitudinea de 6,2 a lovit regiunea cafelei, inclusiv orașele Armenia și Pereira, provocând moartea a peste 1.000 de persoane.