Serviciile speciale militare ale Ucrainei (HUR) au desfășurat un atac cibernetic de proporții asupra infrastructurii IT a gigantului energetic rus Gazprom, provocând perturbări semnificative în funcționarea acestuia, informează publicația Kyiv Independent, citând surse din cadrul HUR.

Potrivit sursei, operațiunea a avut loc pe 17 iulie și a vizat sistemele informatice utilizate de Gazprom și filialele sale, entități despre care Ucraina susține că sprijină direct efortul de război al Rusiei.

Gazprom este compania energetică de stat a Rusiei și unul dintre cei mai mari producători și exportatori de gaze naturale din lume. În urma atacului, volume mari de date ar fi fost distruse, iar în sistemele companiei ar fi fost instalate programe malițioase menite să provoace daune suplimentare.

„Degradarea sistemelor informatice ale Rusiei spre Evul Mediu tehnologic continuă. Îi felicităm pe ‘specialiștii’ ruși în domeniul cibernetic pentru această nouă ‘realizare’ și le recomandăm să își înlocuiască treptat mouse-urile și tastaturile cu ciocane și clești”, a declarat sursa HUR pentru Kyiv Independent.

Accesul la sistemele interne ale Gazprom ar fi fost blocat pentru aproape 20.000 de administratori de sistem, iar copiile de rezervă ale bazelor de date principale au fost șterse, susțin sursele ucrainene. Atacul ar fi afectat aproximativ 390 de filiale și companii din rețeaua Gazprom, inclusiv Gazprom Teplo Energo, Gazprom Obl Energo și Gazprom Energozbyt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, gruparea responsabilă ar fi distrus servere de mare putere care rulau sistemul 1C, utilizat pentru managementul documentelor, contractelor și datelor analitice privind conductele, supapele, pompele și sistemele SCADA, esențiale pentru infrastructura tehnică a Gazprom.

Mai multe servere ar fi rămas fără sistem de operare sau cu BIOS-ul deteriorat, ceea ce ar necesita intervenții fizice pentru a le readuce în funcțiune. Kyiv Independent menționează că nu a putut verifica informațiile din surse independente, iar Gazprom și autoritățile ruse nu au comentat public incidentul până la această oră.

#Gazprom #hackeri #HUR

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.