Sergiu Hanganu a deschis pensiunea „Hanul lui Hanganu” în localitatea de baştină, Lalova, raionul Rezina, acum mai bine de 20 de ani. A început ca o afacere de familie, iar ulterior s-a extins. În prezent are angajate şase persoane, iar în perioada de vară numărul lucrătorilor creşte.

Pensiunea oferă servicii de cazare, cu păstrarea autenticităţii şi a elementelor tradiţionale, moştenite din străbuni, dar şi gastronomie locală. Antreprenorul şi-a modernizat afacerea datorită finanţării nerambursabile obţinute din partea Guvernului Republicii Moldova şi a Uniunii Europene.

„Cu suportul ODA am accesat mai multe fonduri din mai multe programe: Programul de Ecologizare, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Programul PARE 1+2. Am instalat staţia de epurare care era foarte necesară pentru pensiunea noastră, în valoare de 200 de mii lei. Am participat la programul PARE 1+2, pentru că, copiii au fost plecaţi peste hotare, şi am câştigat proiectul în sumă de 247 mii de lei pentru linia de transformare. Suntem recunoscători Uniunii Europene pentru fondurile care au fost date pentru Republica Moldova, care au ajuns şi la noi, şi am implementat foarte multe lucruri bune”, susţine antreprenorul.

„Hanul lui Hanganu” serveşte ca un exemplu al modului în care antreprenorii din Moldova pot valorifica oportunităţile oferite de programele guvernamentale.

Reamintim că programele Guvernului de sprijin antrepronorial sunt susţinute financiar de către Uniunea Europeană, printr-un acord de grant de 8 milioane de euro, semnat în anul 2023 de către Delegaţia Uniunii Europene şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Pentru a afla mai multe despre programele şi instrumentele de suport antreprenorial gestionate de ODA accesaţi: www.oda.md

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.