Mii de profesori au blocat marți, cu două zile înainte de deschiderea Cupei Mondiale 2026, o arteră importantă care ducea la Stadionul Azteca din Ciudad de Mexico, în contextul în care protestele conduse de profesori au perturbat capitala mexicană, notează France24. Arena Azteca va găzdui partida inaugurală a CM 2026, dintre Mexic și Africa de Sud, joi, 11 iunie, transmite antena3.ro

Manifestația, organizată de o facțiune dizidentă a sindicatului profesorilor CNTE, a urmat unei săptămâni de tulburări pe care președinta Claudia Sheinbaum le-a descris drept o „provocare”.

Mii de manifestanți au blocat marți o alee care ducea la Stadionul Azteca din Mexico City, cu doar câteva zile înainte de începerea Cupei Mondiale din 2026.

În timp ce fanii fotbalului se adună în țările co-gazde ale turneului, Statele Unite, Canada și Mexic, țara din America Centrală se confruntă cu proteste haotice ale profesorilor în capitala sa.

Protestul de marți, condus de un grup separatist al sindicatului profesorilor CNTE, vine în urma unei săptămâni de demonstrații pe care președinta Claudia Sheinbaum le-a numit „provocare”.
„Ca și cum ar spune: «Uitați-vă cât de gravă este situația în Mexic»”, a declarat ea într-o conferință de presă.

Stadionul Azteca va găzdui joi primul meci al Cupei Mondiale 2026, Mexic – Africa de Sud, cu o vastă audiență TV globală pregătită să urmărească ceremonia de deschidere și meciul.

Cum au reacționat autoritățile

Autoritățile au desfășurat mii de ofițeri și au instalat bariere de beton în jurul locului de desfășurare pentru a bloca protestele.

„Intenționăm să ajungem la stadion”, a declarat marți pentru AFP demonstrantul Angel Villalobos. „Guvernul a oferit câteva răspunsuri, dar acestea nu ajută, nu satisfac.”

Sheinbaum a declarat că meciul de deschidere era „garantat”, deși liderul de stânga a exclus din nou utilizarea poliției pentru a reprima demonstrațiile.

Profesorii și-au instalat tabăra și în apropierea zonei pentru fanii Cupei Mondiale 2026 din piața Zocalo din Mexico City. Pe 1 iunie, poliția a dispersat protestarii din zonă cu gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene.

„Vor să facă să pară că există tulburări sociale de amploare în Mexic, iar acest lucru nu este adevărat”, a spus Sheinbaum despre proteste.

Mexicul se grăbește încă să finalizeze renovările la stațiile de metrou și la principalul său aeroport înainte de turneu.

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.