Scene de o violență extremă la Bruxelles, în noaptea dintre ani. Oamenii au incendiat zeci de mașini și au aruncat cocktailuri Molotov în echipajele de poliție și ale serviciilor de urgență, relatează digi24.ro.

Cele mai violente scene au fost în districtele din sudul și vestul capitalei Belgiei, inclusiv în comunitățile Molenbeek și Anderlecht.

Cel puțin 60 de mașini au ars, iar pompierii care au încercat să stingă flăcările au fost loviți cu pietre și cocktailuri Molotov, fiind nevoiți să se retragă în unele cazuri, potrivit departamentului de pompieri din Bruxelles. Nicio persoană nu a fost rănită, mai scrie Politico.

Poliția a arestat 159 de persoane în capitala Belgiei între orele 18.00 (marți) și 7.00 (miercuri) și a răspuns la peste 1700 de incidente în oraș, potrivit relatărilor din mass-media.

La ora 00.00, focurile de artificii au răsunat pe cerul nopții, în ciuda interdicției privind folosirea de artificii și materiale pirotehnice în oraș.

Flăcările și petardele au continuat să fie lansate în centrul orașului în primele ore ale dimineții de miercuri, 1 ianuarie curent, iar un motociclist a aruncat cel puțin o petardă asupra trecătorilor.

Dezordinea a izbucnit în ciuda unei serii de măsuri luate de autorități cu scopul de a reprima criminalitatea în noaptea de Anul Nou. Acestea au inclus o interdicție controversată care a vizat persoanele sub 16 ani în Anderlecht, prima unificare a celor șase sectoare de poliție din Bruxelles sub un comandament central și desfășurarea a sute de ofițeri suplimentari.

Între timp, în al doilea oraș ca mărime din Belgia, Anvers, au avut loc, de asemenea, revolte și incendii, poliția efectuând 49 de arestări.

Tulburările din ajunul Anului Nou sunt un eveniment anual în Belgia, peste 200 de persoane fiind arestate în capitala belgiană în 2023 și 160 în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Belgia #haos #revelion #violenta

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.