Guvernul propus de Luca Niculescu pregătește o reformă administrativă care ar putea schimba harta României, prin comasarea voluntară a peste 400 de localități mici. Potrivit programului de guvernare pentru 2026–2028, 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să aibă prioritate la finanțare dacă aleg să fuzioneze, scrie romaniatv.net.

Două sau mai multe comune ar putea forma o singură unitate, cu o primărie comună, și ar primi bonusuri pentru investiții. Procesul ar fi voluntar. Locuitorii ar păstra accesul la anumite servicii prin puncte locale, chiar și după fuziune.

O altă variantă este asocierea comunelor pentru servicii comune: urbanism, contabilitate, achiziții publice, resurse umane, servicii juridice și atragerea fondurilor europene.

Programul nu prevede reduceri uniforme de personal. Numărul de posturi ar urma să fie stabilit după indicatori precum populația deservită, numărul contribuabililor, volumul autorizațiilor și al dosarelor gestionate. Angajații instituțiilor reorganizate ar putea fi transferați prin sistemul național de mobilitate.

Viitorul Executiv își propune și un nou statut al funcționarilor publici, bazat pe recrutare competitivă, evaluarea rezultatelor și salarizare în funcție de performanță, corelată cu noua lege a salarizării.

Guvernul vrea să simplifice procedurile prin eliminarea avizelor și etapelor birocratice redundante. Ar putea fi adoptat un Cod de procedură administrativă, cu reguli și termene unitare pentru relația dintre cetățeni și instituții. Este prevăzută și revizuirea Codului administrativ, la opt ani de la intrarea sa în vigoare. Autoritățile vor să digitalizeze mai multe servicii și documente, inclusiv permisul de conducere, ca să reducă deplasările la ghișee.

Finanțarea bugetelor locale ar urma să urmeze o formulă stabilită prin lege, previzibilă pentru cel puțin trei ani, fără alocări ad-hoc. Fiecare unitate administrativ-teritorială ar fi evaluată printr-un Indice de Sustenabilitate Administrativă, care ia în calcul populația, veniturile proprii pe locuitor, cheltuielile administrative, colectarea veniturilor, capacitatea de furnizare a serviciilor și accesibilitatea teritorială.

Documentul prevede și resurse suplimentare pentru regiunile rămase în urmă, prin investiții în infrastructură, educație, sănătate, energie, transport și dezvoltare urbană.