Cutremurul de luni, 16 septembrie, cu magnitudinea de 5.4 înregistrat în zona seismică Vrancea ar fi putut fi catalizat de ciclonul Boris. Declarația aparține hidrologului Valeriu Cazac, directorul Centrului de Cercetări și Proiectări „Eco Logistica”, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Potrivit lui, fenomenul meteorologic deosebit din ultime trei zile ar fi influențat scoarța terestră atât prin cantitatea de apă adusă în zona seismică, cât și a presiunii atmosferice care îl însoțea.

„Procesul seismic a fost catalizat prin faptul că pe platforma tectonică europeană s-a concentrat o cantitate masivă de precipitații care a completat golurile din scoarța terestră ca să nu mai vorbim de presiunea aerului care a apăsat pe platformă și a produs acest fenomen seismologic pe fisura din munții Vrancea”, a menționat hidrologul.

Deși seismul a fost catalogat ca unul de intensitate medie, în Republica Moldova nu s-au înregistrat pagube. Alexandru Tatarov, șeful adjunct al Inspectoratului General pentru Situații Urgente, a ținut să specifice că de obicei în astfel de situații există puțină panică, fapt care îi face pe unii cetățeni să solicite ajutor.

„Pentru teritoriul Republicii Moldova o situație excepțională apare când magnitudinea unui cutremur este mai mare de șase sau sunt provocate daune. Magnitudinea seismului a fost de 5.4, prin urmare aceasta nu se încadrează în situații excepționale. Dispeceratul pentru Situații Excepționale nu a primit nicio solicitare din partea Serviciului 112 care înregistrează toate apelurile din partea cetățenilor”, a afirmat Alexandru Tatarov.

Ciclonul Boris a făcut ravagii în Europa Centrală și de Est. România, Cehia, Austria, Polonia și Republica Moldova sunt doar câtevaa țări afectate de cantitățile de precipitații care pe alocuri au depășit limita pentru trei luni. Deși astfel de furtuni erau considerate o raritate pe continentul european, unii meteorologi menționează că fenomenele vor fi înregistrate mai des din cauza încălzirii globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ciclonul Boris #cutremur #hidrolog #Moldova #seism

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.