Cutremurul de luni, 16 septembrie, cu magnitudinea de 5.4 înregistrat în zona seismică Vrancea ar fi putut fi catalizat de ciclonul Boris. Declarația aparține hidrologului Valeriu Cazac, directorul Centrului de Cercetări și Proiectări „Eco Logistica”, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Potrivit lui, fenomenul meteorologic deosebit din ultime trei zile ar fi influențat scoarța terestră atât prin cantitatea de apă adusă în zona seismică, cât și a presiunii atmosferice care îl însoțea.

„Procesul seismic a fost catalizat prin faptul că pe platforma tectonică europeană s-a concentrat o cantitate masivă de precipitații care a completat golurile din scoarța terestră ca să nu mai vorbim de presiunea aerului care a apăsat pe platformă și a produs acest fenomen seismologic pe fisura din munții Vrancea”, a menționat hidrologul.

Deși seismul a fost catalogat ca unul de intensitate medie, în Republica Moldova nu s-au înregistrat pagube. Alexandru Tatarov, șeful adjunct al Inspectoratului General pentru Situații Urgente, a ținut să specifice că de obicei în astfel de situații există puțină panică, fapt care îi face pe unii cetățeni să solicite ajutor.

„Pentru teritoriul Republicii Moldova o situație excepțională apare când magnitudinea unui cutremur este mai mare de șase sau sunt provocate daune. Magnitudinea seismului a fost de 5.4, prin urmare aceasta nu se încadrează în situații excepționale. Dispeceratul pentru Situații Excepționale nu a primit nicio solicitare din partea Serviciului 112 care înregistrează toate apelurile din partea cetățenilor”, a afirmat Alexandru Tatarov.

Ciclonul Boris a făcut ravagii în Europa Centrală și de Est. România, Cehia, Austria, Polonia și Republica Moldova sunt doar câtevaa țări afectate de cantitățile de precipitații care pe alocuri au depășit limita pentru trei luni. Deși astfel de furtuni erau considerate o raritate pe continentul european, unii meteorologi menționează că fenomenele vor fi înregistrate mai des din cauza încălzirii globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ciclonul Boris #cutremur #hidrolog #Moldova #seism

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.