Hiponatremia sau suprahidratarea este un risc de sănătate mai puțin cunoscut ce poate apărea pe caniculă. Ministerul Sănătății din Franța, țară care se confruntă cu un val de căldură, avertiza recent pe Twitter: „Consumul excesiv de apă poate fi o sursă de hiponatremie”.

Hiponatremia este, așadar, o tulburare ce apare ca urmare a unui consum prea mare de apă. Este o anomalie biologică, care se definește printr-o scădere a concentrației de sodiu (sare) din sânge. Așa cum îi spune și numele, vorbim de hiponatremie atunci când natremia (nivelul de sodiu în sânge) are o valoare mai mică de 135 mmol/l.

Când apare riscul de hiponatremie

Principala cauză a acestei lipse de sare în sânge este consumul de prea multă apă. De asemenea, hipernatremia poate fi explicată printr-o pierdere excesivă de sare în comparație cu eliminarea apei din organism.

„În timpul valurilor de căldură, o proporție semnificativă de persoane în vârstă care se prezintă la urgențe din cauza căldurii sunt victime ale hiponatremiei, adică ale unei hiperhidratări în paralel cu o alimentație insuficientă”, spune dr. Gérald Kierzek, medic de urgență. „Această tulburare apare dacă bei mai mult de trei sau patru litri de apă pe zi”, a precizat el.

Cine este în pericol

Hiponatremia poate fi, de asemenea, legată de utilizarea medicamentelor diuretice, de exemplu în cazul pacienților hipertensivi sau al persoanelor care suferă de insuficiență renală cronică sau de insuficiență cardiacă.

Prin urmare, persoanele cu risc sunt pacienții cu boli cronice, cum ar fi insuficiența renală, insuficiența cardiacă, cancer sau diabet, dar și persoanele în vârstă. Organismul acestor persoane nu mai poate compensa un aport prea mare de apă, mai ales că, de la o anumită vârstă, transpirația este afectată sau chiar absentă. Persoanele vârstnice, care au mai multe boli asociate și care iau mai multe medicate, sunt cele mai expuse riscului de a face hiponatremie.

Ce simptome pot apărea

Simptomele hiponatremiei sunt o oboseală anormală, greață, vărsături sau apariția unor edeme (umflături). Cele mai grave manifestări ale hiponatremiei pot fi tulburările de conștiență, confuzia mentală, convulsii și chiar comă.

Suprahidratarea poate duce, așadar, la complicații grave, pentru că sângele, „diluat” din cauza consumului excesiv de apă, își pierde concentrația de sare, ceea ce perturbă procesul de hidratare a celulelor din corp. Celulele, îmbibate cu apă, determină umflarea organelor, iar acest lucru duce la letargie, semne de disfuncție cerebrală și dureri de cap.

La persoanele cele mai vulnerabile, hiponatremia poate fi chiar fatală.

Cum prevenim hiponatremia

Există câteva sfaturi simple pentru a proteja persoanele cu risc de hiponatremie. În primul rând, să nu se depășească un aport de 1,5 litri de apă pe zi, mai ales dacă obișnuiesc să consume și alte alimente bogate în apă. Trebuie să-și mențină o dietă echilibrată și suficientă și, eventual, să se consulte cu medicul curant și să-și adapteze tratamentul medical pe care îl urmează.

În cazul în care a fost pus diagnosticul de hiponatremie, primul lucru care trebuie făcut este ca pacientul să aibă grijă să nu bea mai mult de 500 ml pe zi. Revenirea la un nivel normal al sodiului în sânge poate fi rapidă, în aproximativ trei zile.

Chiar dacă nu ar trebui să se exagereze cu băutul apei, pe timp de caniculă este totuși importantă hidratarea. În general, când sunt valuri de căldură, medicii recomandă să se nu bea mai mult de 2,5 litri de apă pe zi.

#apa #hiponatremia #pericol

Premiile Nobel de anul acesta urmează să fie anunțate începând de săptămâna viitoare, debutând luni cu premiul pentru fiziologie sau medicină și încheindu-se pe 12 octombrie cu anunțarea laureaților premiului pentru economie.

Premiile, care sunt acordate pentru realizări remarcabile în medicină, fizică, chimie, literatură și promovarea păcii la nivel mondial, vin însoțite de o valoare a premiului majorată recent, de 12 milioane de coroane suedeze (1,21 milioane de dolari).

Mai mult decât atât, ea le conferă câștigătorilor o notorietate instantanee, de neconceput în alte condiții pentru marea majoritate a oamenilor de știință.

Inventatorul suedez Alfred Nobel a desemnat Academia Regală Suedeză de Științe pentru acordarea premiilor pentru chimie și fizică, Academia Suedeză pentru a acorda premiul pentru literatură, Institutul Karolinska din Suedia cel pentru fiziologie sau medicină, și Parlamentul norvegian cel pentru pace.

Nu se știe cu exactitate de ce Nobel a ales Norvegia pentru acordarea Premiului pentru Pace, deși acest lucru ar putea reflecta faptul că Norvegia și Suedia erau unite printr-o uniune politică în momentul în care și-a redactat testamentul.

În 1968, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la înființarea băncii centrale a Suediei, aceasta a instituit Premiul pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel, printr-o donație către Fundația Nobel.

Premiul este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe, conform acelorași principii ca și celelalte premii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar dacă câștigătorii premiilor vor fi anunțați de la începutul săptămânii viitoare, acestea le sunt înmânate propriu-zis laureaților abia pe 10 decembrie, data aniversării morții lui Nobel. Premiul pentru Pace este acordat la Oslo de către președintele Comitetului Nobel Norvegian, în timp ce celelalte premii sunt înmânate de regele Suediei în Sala de Concerte din Stockholm.

În timpul serii, aproximativ 1.300 de invitați iau parte la un banchet somptuos organizat la Primăria din Stockholm. Meniul, planificat cu meticulozitate timp de luni de zile de unii dintre cei mai buni bucătari și somelieri din Suedia, este păstrat secret până când mâncarea este servită de cei 200 de ospătari.

Mâncarea are o tematică nordică, iar meniul de anul trecut a inclus supă de hribi, calcan umplut cu scoici Saint-Jacques și alge kelp dulci, precum și sorbet de fructe cu cremă de brânză proaspătă coaptă și pandișpan cu unt rumenit.

#inventatori #laureați #Premiul Nobel