După ce membrul Platformei DA, fostul deputat Alexandru Slusari, și-a exprimat presupunerile referitoare la funcționalitatea blocurilor energetice ale SA „Termoelectrica” prin două postări publicat la el pe contul de Facebook, pomenind în una dintre ele compania „Horus”, Departamentul de comunicare al acesteia s-a văzut nevoită să vină cu o poziție marți, 7 februarie curent. Astfel, potrivit comunicatului de presă, declarațiile sunt manipulatoare.

„Compania „Horus” înțelege că se află în pragul unei noi campanii de defăimare, orchestrată de către anumiți factori de decizie și care utilizează rebutul politic autohton pentru difuzarea falsurilor și informațiilor denigratoare. Din păcate, scopul acestora nu este nici pe departe asigurarea securității energetice a Republicii Moldova, nici lupta cu pretinsele scheme de corupție. Adevărata țintă este marea împărțeală a proiectelor energetice, care se planifică a fi implementate în viitorul apropiat. Din fericire, așa-zisele companii internaționale, cu ștampila în buzunar și oficiu în automobil, nu rezista liberei concurențe și din această cauză sunt loviți profesioniștii, în cazul dat – Compania „Horus”, scrie în comunicatul de presă.

Cât despre incidentul de la Blocul energetic nr.3, „toată lumea cunoaște cauza și aceasta nu are nicio legătură cu volumul lucrărilor incluse în caietul de sarcini pentru reparațiile efectuate de către Compania „Horus”.

„Din programul de reparații de 70 de milioane de lei pentru Blocul 3, inclus în licitația de primăvara anului trecut (anulată din motive politice) s-a realizat un plan de nici 6 milioane de lei. Respectiv, multe dintre lucrările de reparații și de modernizare ce urmau a fi făcute au trebuit să fie puse pe polița de așteptare. Reparațiile post-avarie au fost încheiate de „Horus”. Blocul nu este pus în funcțiune, pentru că nu au fost efectuate toate testările necesare. Testările rămase, conform normelor în vigoare, pot fi făcute doar în baza cadrului juridic și normativ specific, care nu este, încă, aprobat de către noua comisie pentru achiziții de la S.A. „Termoelectrica”.

„Oprirea Blocului energetic nr. 1 s-a făcut mult prea târziu, în condițiile utilizării păcurii ca și combustibil. Acest bloc a fost modernizat în 2019 și a funcționat cu combustibil de bază (gaze naturale) două sezoane de termoficare fără nicio problemă. În cazul utilizării păcurii (ca și combustibil de rezervă) sunt necesare opriri tehnologice periodice pentru curățarea arzătoarelor și a suprafețelor de ardere. Conform contractului de garanție post-modernizare, „Termoelectrica” urma să coordoneze cu „Horus” trecerea la combustibilul de rezervă și să ne informeze despre parametrii de calitate a păcurii. Din păcate aceste acțiuni nu au fost realizate, ceea poate avea drept consecință directă ridicarea garanțiilor aplicate pentru lucrările de modernizare la Blocul energetic nr.1. Compania „Horus” a avertizat S.A. „Termoelectrica” despre aceste carențe încă acum o lună”, scrie în același comunicat de presă.

DOC Căldura centralizată livrată în Capitală s-ar putea scumpi semnificativ

#Alexandru Slusari #HORUS #termoelectrica

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.