În contextul regional și european marcat de amenințări hibride, tentative de ingerință externă și presiuni constante asupra proceselor democratice, cooperarea operațională și acțiunea coordonată a instituțiilor devin esențiale pentru protejarea democrației și a statului de drept. În acest context, Centrul de Sprijin al Uniunii Europene pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor (HUB-ul de Securitate al UE) se reunește la Chișinău, în cadrul celei de-a 14-a ediții a platformei operaționale, un format-cheie al cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Timp de două zile, HUB-ul va deveni un spațiu de lucru comun pentru experți naționali și internaționali, reprezentanți ai autorităților din Moldova, ai instituțiilor europene, ai statelor membre și ai agențiilor Uniunii Europene, care vor analiza experiențele recente din procesele electorale și vor discuta despre tiparele de interferență externă, vulnerabilitățile identificate și modalitățile prin care instituțiile pot răspunde profesionist și coordonat unor riscuri tot mai sofisticate.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), tema acestei ediții, dedicată protejării valorilor democratice în context electoral, evidențiază maturitatea atinsă de Hub-ul de Securitate, care a evoluat de la un mecanism de sprijin la o platformă operațională de cooperare, orientată spre anticiparea amenințărilor, schimbul de informații și transformarea lecțiilor învățate în acțiuni.

„Discuțiile au o abordare integrată și pun accent pe modul în care autoritățile de aplicare a legii naționale își coordonează eforturile pentru protejarea proceselor democratice, pe experiența statelor membre ale UE în securizarea alegerilor și pe mecanismele administrative și de comunicare necesare pentru un răspuns coerent în fața amenințărilor hibride.

O atenție sporită este acordată protejării spațiului informațional, rolului comunității, al mass-media și al societății civile, precum și provocărilor comune cu care se confruntă țara noastră și statele membre ale UE, în contextul alegerilor precedente”, transmite MAI.

Șefa MAI, Daniella Misail-Nichitin a adăugat că Republica Moldova a ajuns într-un punct în care nu doar aplică bune practici europene, ci contribuie activ la securitatea democratică a regiunii.

„Republica Moldova se apropie de o etapă decisivă în parcursul său european. Hub-ul de securitate este parte din această pregătire. El contribuie direct la alinierea noastră la standardele europene în materie de securitate internă, stat de drept și protejarea valorilor fundamentale”, a spus ea.

Directorul general adjunct pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene (DG HOME), Olivier Onidi a menționat că Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă în ultimii ani.

„În perioada premergătoare alegerilor parlamentare de anul trecut, țara a fost supusă unor provocări majore, inclusiv amenințări hibride și dezinformare alimentată de inteligența artificială, menite să deturneze Moldova de la parcursul proeuropean. Cu toate acestea, cetățenii Republicii Moldova au dat din nou dovadă de fermitate și au ales un viitor european. Această victorie este un rezultat comun, datorită curajului intern și al sprijinului constant și neclintit al UE”, a declarat oficialul.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Iwona Piórko, a menționat că amenințările hibride cu care se confruntă țara noastră sunt grave și persistente.

„La fel de puternică este însă și determinarea instituțiilor și a cetățenilor săi de a apăra valorile democratice. Uniunea Europeană va continua să fie alături de Republica Moldova – sprijinind reformele, consolidând reziliența și apărând principiul conform căruia viitorul unei țări trebuie să fie decis de cetățenii săi, în mod liber și corect”, a spus ambasadoarea.

Șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, a menționat că Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv, reușind, cu resurse limitate, prin perseverență și dedicare, să țină piept unui număr mare de atacuri hibride complexe, menite să deturneze alegerile democratice și parcursul european al țării.

Oficialii vor agrea direcțiile strategice comune și acțiunile operaționale care urmează a fi implementate, astfel încât experiențele și lecțiile învățate să se reflecte în politici durabile și mecanisme de protejare a democrației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Centrul de Sprijin al Uniunii Europene pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor (HUB-ul de Securitate al UE) este o platformă operațională care facilitează cooperarea în domeniul securității interne și al gestionării frontierelor între instituțiile Uniunii Europene, statele membre și autoritățile din Republica Moldova.

Creat în luna iulie 2022, HUB-ul de Securitate funcționează ca grup operațional comun, facilitator de conexiuni între specialiști și forum pentru discuții strategice. De-a lungul celor peste trei ani de activitate, platforma a generat rezultate tangibile, contribuind la o cooperare mai strânsă între instituțiile competente din Republica Moldova și partenerii europeni, precum și la un schimb constant de informații privind criminalitatea transfrontalieră și amenințările hibride.

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.