În contextul regional și european marcat de amenințări hibride, tentative de ingerință externă și presiuni constante asupra proceselor democratice, cooperarea operațională și acțiunea coordonată a instituțiilor devin esențiale pentru protejarea democrației și a statului de drept. În acest context, Centrul de Sprijin al Uniunii Europene pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor (HUB-ul de Securitate al UE) se reunește la Chișinău, în cadrul celei de-a 14-a ediții a platformei operaționale, un format-cheie al cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Timp de două zile, HUB-ul va deveni un spațiu de lucru comun pentru experți naționali și internaționali, reprezentanți ai autorităților din Moldova, ai instituțiilor europene, ai statelor membre și ai agențiilor Uniunii Europene, care vor analiza experiențele recente din procesele electorale și vor discuta despre tiparele de interferență externă, vulnerabilitățile identificate și modalitățile prin care instituțiile pot răspunde profesionist și coordonat unor riscuri tot mai sofisticate.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), tema acestei ediții, dedicată protejării valorilor democratice în context electoral, evidențiază maturitatea atinsă de Hub-ul de Securitate, care a evoluat de la un mecanism de sprijin la o platformă operațională de cooperare, orientată spre anticiparea amenințărilor, schimbul de informații și transformarea lecțiilor învățate în acțiuni.

„Discuțiile au o abordare integrată și pun accent pe modul în care autoritățile de aplicare a legii naționale își coordonează eforturile pentru protejarea proceselor democratice, pe experiența statelor membre ale UE în securizarea alegerilor și pe mecanismele administrative și de comunicare necesare pentru un răspuns coerent în fața amenințărilor hibride.

O atenție sporită este acordată protejării spațiului informațional, rolului comunității, al mass-media și al societății civile, precum și provocărilor comune cu care se confruntă țara noastră și statele membre ale UE, în contextul alegerilor precedente”, transmite MAI.

Șefa MAI, Daniella Misail-Nichitin a adăugat că Republica Moldova a ajuns într-un punct în care nu doar aplică bune practici europene, ci contribuie activ la securitatea democratică a regiunii.

„Republica Moldova se apropie de o etapă decisivă în parcursul său european. Hub-ul de securitate este parte din această pregătire. El contribuie direct la alinierea noastră la standardele europene în materie de securitate internă, stat de drept și protejarea valorilor fundamentale”, a spus ea.

Directorul general adjunct pentru Afaceri Interne al Comisiei Europene (DG HOME), Olivier Onidi a menționat că Moldova a demonstrat o reziliență remarcabilă în ultimii ani.

„În perioada premergătoare alegerilor parlamentare de anul trecut, țara a fost supusă unor provocări majore, inclusiv amenințări hibride și dezinformare alimentată de inteligența artificială, menite să deturneze Moldova de la parcursul proeuropean. Cu toate acestea, cetățenii Republicii Moldova au dat din nou dovadă de fermitate și au ales un viitor european. Această victorie este un rezultat comun, datorită curajului intern și al sprijinului constant și neclintit al UE”, a declarat oficialul.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, E.S. Iwona Piórko, a menționat că amenințările hibride cu care se confruntă țara noastră sunt grave și persistente.

„La fel de puternică este însă și determinarea instituțiilor și a cetățenilor săi de a apăra valorile democratice. Uniunea Europeană va continua să fie alături de Republica Moldova – sprijinind reformele, consolidând reziliența și apărând principiul conform căruia viitorul unei țări trebuie să fie decis de cetățenii săi, în mod liber și corect”, a spus ambasadoarea.

Șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, a menționat că Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv, reușind, cu resurse limitate, prin perseverență și dedicare, să țină piept unui număr mare de atacuri hibride complexe, menite să deturneze alegerile democratice și parcursul european al țării.

Oficialii vor agrea direcțiile strategice comune și acțiunile operaționale care urmează a fi implementate, astfel încât experiențele și lecțiile învățate să se reflecte în politici durabile și mecanisme de protejare a democrației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Centrul de Sprijin al Uniunii Europene pentru Securitate Internă și Gestionarea Frontierelor (HUB-ul de Securitate al UE) este o platformă operațională care facilitează cooperarea în domeniul securității interne și al gestionării frontierelor între instituțiile Uniunii Europene, statele membre și autoritățile din Republica Moldova.

Creat în luna iulie 2022, HUB-ul de Securitate funcționează ca grup operațional comun, facilitator de conexiuni între specialiști și forum pentru discuții strategice. De-a lungul celor peste trei ani de activitate, platforma a generat rezultate tangibile, contribuind la o cooperare mai strânsă între instituțiile competente din Republica Moldova și partenerii europeni, precum și la un schimb constant de informații privind criminalitatea transfrontalieră și amenințările hibride.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.