Insula Hydra, din Grecia, este locul în care mașinile sunt interzise. Oamenii, atât turiștii, cât și localnicii, folosesc caii și măgarii pentru a se deplasa. „Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, povestește o localnică, potrivit CNN.

La fel ca alte insule din Marea Egee, are străzile vopsite în alb, aerul parfumat de iasomie și priveliști uluitoare asupra apelor albastre strălucitoare din jurul său. Ceea ce diferențiază Hydra este modul său preferat de transport. Localnicii au rezistat zgomotului de claxoane, îmbrățișând în schimb sunetul ritmic al copitelor de cal. Aici, mașinile nu sunt doar absente, ci sunt ținute la distanță în mod intenționat.

O interdicție privind vehiculele motorizate, cu excepția mașinilor de pompieri, de gunoi și ambulanețelor, este consfințită în legislația locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Populația de aproximativ 2.500 de localnici de pe insula grecească se deplasează cu ajutorul măgarilor și cailor. Coborând de pe feribot și ajungând în portul Hydra, inima insulei, vizitatorii sunt întâmpinați de cai care își croiesc cu grație drum pe străzile pietruite și care le dau o idee despre ritmul liniștit al insulei.

„Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, a spus o localnică.

În secolele XVIII și XIX, Hydra a înflorit ca un centru maritim plin de viață. Dar, odată cu sosirea secolului XX, care a adus transportul motorizat în restul Greciei, străzile înguste și abrupte ale insulei, împreună cu terenul stâncos, au făcut ca mașinile să fie impracticabile pentru a se deplasa. Așa că locuitorii s-au agățat de transportul ecvestru, care putea traversa mai eficient peisajul accidentat.

În timp, această dependență de copite a devenit înrădăcinată în cultura și modul de viață al Hydrei. Măgarii și catârii au devenit o parte integrantă a identității insulei și au fost folosiți pentru a transporta bunuri, materiale de construcție și chiar oameni în jurul insulei – o tradiție care persistă până în prezent.

Mulți artiști celebri au vizitat sau au trăit pe Hydra

Farmecul magnetic al insulei i-a atras pe țărmurile sale pe pictorii Brice Marden, Alexis Veroucas, Panagiotis Tetsis, Nikos Hadjikyriakos-Ghikas și John Craxton, precum și pe scriitorul Henry Miller, fiecare găsind inspirație în peisajele sale liniștite. Cântărețul și compozitorul canadian Leonard Cohen a descoperit Hydra în anii 1960 și a făcut din ea casa sa pentru mai mulți ani.

Perioada petrecută la Hydra este imortalizată în cântecul său „Bird on the Wire”, pe care l-a scris parțial în timp ce locuia acolo. „Hydra este un paradis.

Este un loc magic în care să lucrezi și o binecuvântare că pot veni aici ca artist, așa cum mulți alții au făcut-o înaintea mea și vor continua să o facă”, a spus un artist, care a călătorit pe insulă.

#Cai #Hydra

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.