Insula Hydra, din Grecia, este locul în care mașinile sunt interzise. Oamenii, atât turiștii, cât și localnicii, folosesc caii și măgarii pentru a se deplasa. „Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, povestește o localnică, potrivit CNN.

La fel ca alte insule din Marea Egee, are străzile vopsite în alb, aerul parfumat de iasomie și priveliști uluitoare asupra apelor albastre strălucitoare din jurul său. Ceea ce diferențiază Hydra este modul său preferat de transport. Localnicii au rezistat zgomotului de claxoane, îmbrățișând în schimb sunetul ritmic al copitelor de cal. Aici, mașinile nu sunt doar absente, ci sunt ținute la distanță în mod intenționat.

O interdicție privind vehiculele motorizate, cu excepția mașinilor de pompieri, de gunoi și ambulanețelor, este consfințită în legislația locală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Populația de aproximativ 2.500 de localnici de pe insula grecească se deplasează cu ajutorul măgarilor și cailor. Coborând de pe feribot și ajungând în portul Hydra, inima insulei, vizitatorii sunt întâmpinați de cai care își croiesc cu grație drum pe străzile pietruite și care le dau o idee despre ritmul liniștit al insulei.

„Hydra este o insulă care te duce cu adevărat înapoi în timp. Pentru că nu există mașini, viața tuturor este puțin mai liniștită”, a spus o localnică.

În secolele XVIII și XIX, Hydra a înflorit ca un centru maritim plin de viață. Dar, odată cu sosirea secolului XX, care a adus transportul motorizat în restul Greciei, străzile înguste și abrupte ale insulei, împreună cu terenul stâncos, au făcut ca mașinile să fie impracticabile pentru a se deplasa. Așa că locuitorii s-au agățat de transportul ecvestru, care putea traversa mai eficient peisajul accidentat.

În timp, această dependență de copite a devenit înrădăcinată în cultura și modul de viață al Hydrei. Măgarii și catârii au devenit o parte integrantă a identității insulei și au fost folosiți pentru a transporta bunuri, materiale de construcție și chiar oameni în jurul insulei – o tradiție care persistă până în prezent.

Mulți artiști celebri au vizitat sau au trăit pe Hydra

Farmecul magnetic al insulei i-a atras pe țărmurile sale pe pictorii Brice Marden, Alexis Veroucas, Panagiotis Tetsis, Nikos Hadjikyriakos-Ghikas și John Craxton, precum și pe scriitorul Henry Miller, fiecare găsind inspirație în peisajele sale liniștite. Cântărețul și compozitorul canadian Leonard Cohen a descoperit Hydra în anii 1960 și a făcut din ea casa sa pentru mai mulți ani.

Perioada petrecută la Hydra este imortalizată în cântecul său „Bird on the Wire”, pe care l-a scris parțial în timp ce locuia acolo. „Hydra este un paradis.

Este un loc magic în care să lucrezi și o binecuvântare că pot veni aici ca artist, așa cum mulți alții au făcut-o înaintea mea și vor continua să o facă”, a spus un artist, care a călătorit pe insulă.

#Cai #Hydra

Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, mai devreme decât era prevăzut în calendarul oficial, și a fost reconectat la Sistemul Energetic Național. Potrivit estimărilor, Reactorul 1 ar urma să ajungă la capacitate maximă cel târziu duminică, atunci când va produce aproximativ 700 de megawați, transmite antena3.ro.

În total, energia nucleară asigură în acest moment aproximativ 1.000 de megawați din producția României.

Potrivit datelor Transelectrica, sincronizarea cu rețeaua a avut loc în jurul orei 01:00 dimineața.

Și repornirea reactorului 2 a fost amânată cu o zi

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost reconectat miercuri la Sistemul Energetic Național, iar producția de energie nucleară a început să fie din nou raportată în sistem, potrivit datelor Transelectrica.

Nuclearelectrica a comunicat marți că repornirea reactorului 2 a fost amânată pentru ziua de miercuri.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.

Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Cele două unități ale Centralei de la Cernavodă asigurau aproximativ 20% din energie în Sistemul Energetic Național, SEN.

Vineri, 6 noiembrie, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost resincronizată la SEN, dar a fost deconectată luni seara din cauza unei defecțiuni apărute în partea clasică a reactorului, fără niciun impact asupra securității nucleare, după cum a anunțat Nuclearelectrica.

Unitățile nucleare au fost oprite din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării din timpul verii.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.