Astăzi are loc mult așteptata lansare a ultimei părți a serialului spaniol de succes „Money Heist” de pe Netflix, cunoscut la nivel internațional sub numele de „La casa de papel”. Thriller-ul polițist are milioane de fani în întreaga lume. Fie că aștepți acest moment de ani de zile sau ești un nou fan curios, iată cinci lucruri cheie de știut despre succesul fenomenului global.

1. Spectacolul a avut inițial un debut dezamăgitor

Înainte de a intra în catalogul Netflix, „La casa de papel” a fost difuzat pe canalul spaniol Antena 3. Primul episod, difuzat pe 2 mai 2017, a fost văzut de peste patru milioane de telespectatori. După standardele europene este un hit certificat. Cu toate acestea, serialul s-a chinuit să păstreze această audiență și doar 1,4 milioane de oameni au urmărit ultimul episod care a fost difuzat pe rețea mai târziu în același an. Deschiderea spectacolului către un public cu totul nou a dat roade în mod semnificativ. Nu a durat mult până când o popularitate internațională a înconjurat spectacolul, oferindu-i creatorului său Álex Pina o platformă pentru a construi o rețea ambițioasă de povești care explorează relația noastră, adesea periculoasă cu banii.

2. Ținutele actorilor sunt acum asociate cu mișcările de protest…

La fel ca multe țări, criza financiară din 2008 a traumatizat Spania și a forțat statul să injecteze miliarde de euro în băncile țării. Aceasta a servit ca o rampă de lansare pentru serie, făcându-i pe eroii săi, hoții de bănci, simpatici în ochii publicului. Dintr-o dată a fost cool să fie un rebel anti-sistem. Salopete roșii și măști Dali sunt acum o bucată renumită de iconografie anti-stabilitate, de multe ori apar la proteste. Nu numai acest lucru, dar piesa principală a seriei, „Bella Ciao” – imnul rezistenței partizanilor italieni din timpul celui de-al doilea război mondial – și-a recăpătat gloria de odinioară.

3. Furturile din viața reală

În decembrie 2020, un grup de bărbați cu glugă au jefuit o bancă din Cruciúma, în sudul Braziliei, folosind un exemplu similar cu cel din „La Casa de papel”. Puternic înarmați, infractorii au aruncat în bătaie vistieria agenției cu explozibili. Bancnotele au fost împrăștiate în aer în timp ce gașca fugea. Locatarii au venit apoi să strângă banii, împiedicând acțiunea poliției.

4. O poveste despre multe orașe

În serie, toți tâlharii se identifică după numele orașelor. Ideea a început cu un tricou purtat de creatorul seriei Alex Piña cu cuvântul „Tokyo” scris pe el. Capitala japoneză a devenit numele de botez al Silenne Oliveira, interpretat de Ursula Corbero. Fiecare tâlhar a continuat să fie numit în consecință, Lisabona, Nairobi, Berlin, Moscova, făcându-i cumva să pară chiar mai înrăiți decât înainte, dacă acest lucru era posibil.

5. Feriți-vă de cadrele înșelătoare de filmare

Este obișnuit la Madrid să vezi admiratori ai „La casa de papel” făcând fotografii în fața Fabricii Naționale de Valută, unde are loc acțiunea principală a seriei. Dar, din motive de securitate, imaginile exterioare ale clădirii au fost filmate în fața unei alte instituții, cu o arhitectură similară: Consiliul Superior pentru Cercetare Științifică (CSIC). Același lucru este valabil și pentru imaginile acoperișului, filmate pe terasa Școlii Tehnice Superioare de Ingineri Aeronautici, în vestul capitalei spaniole.

Partea a cincea va apărea pe Netflix la nivel internațional astăzi, pe 3 decembrie.

#Casa del Papel #Netflix #sezonul 5

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.