Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a declarat că în cadrul negocierilor de la Riad, reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite retragerea din Europa de Est, inclusiv din România, pentru ca Moscova să își reia controlul asupra acestei zone, similar modelului de dinainte de 1989. El a adăugat că partea americană a refuzat această cerere deocamdată, însă nu există garanții ferme. Într-o intervenție de miercuri seară la Antena 3 CNN, Diaconescu a descris acest moment ca fiind „dramatic”, subliniind că rușii nu au reușit să convingă americanii.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta.

Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani”, a declarat Diaconescu.

El a menționat că partea rusă a cerut americanilor să retragă garanțiile de securitate pentru statele care au aderat la NATO după 1997, inclusiv România. O astfel de solicitare fusese formulată de Moscova și înainte de invazia în Ucraina, dar a fost respinsă atunci de americani.

„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Ialta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a adăugat Cristian Diaconescu, referindu-se la discuțiile din Arabia Saudită.

România, a continuat oficialul, a fost informată în privința discuțiilor.

„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a mai declarat consilierul lui Ilie Bolojan pentru apărare și siguranță națională, totodată șef al Cancelariei prezidențiale.

Reamintim, la Conferința de la Ialta, numită și Conferința din Crimeea, din 4-11 februarie 1945, au participat liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice.

Premierul britanic, Winston Churchill, președintele american, Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin, au negociat faza finală a celui de-al Doilea Război Mondial, liniile generale ale unei noi ordini de pace, divizarea și denazificarea Germaniei, dar și principiile unei noi distribuții a puterii care presupunea înființarea celei mai importante organizații globale: Națiunile Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Delegația SUA, după negocierile cu Rusia: Vor exista discuții despre împărțirea teritoriilor

#Ialta 2 #Negocieri #Riad #Rusia #SUA

Un incendiu izbucnit miercuri seară, 23 septembrie, la o stație Starlink din Polonia, care a cuprins sistemul de alimentare cu energie și generatorul de rezervă, a fost un act de sabotaj menit să perturbe serviciile de internet, inclusiv pe cele folosite de armata ucraineană, a declarat un ministru polonez, scrie hotnews.ro.

Polonia se află în stare de alertă sporită în fața unor posibile acte de sabotaj de la invazia Rusiei în Ucraina vecină, în 2022. Rusia a negat în mod repetat orice implicare în astfel de incidente.

„Incendiul a cuprins stația de alimentare cu energie și generatorul. Este clar că acest act de sabotaj a fost conceput în mod deliberat pentru a scoate stația din funcțiune, practic, pentru a întrerupe conexiunea la internet și a perturba accesul la internet al mai multor instituții, inclusiv al armatei ucrainene”, a declarat vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski.

El a precizat că stația din centrul Poloniei funcționează în prezent în condiții normale. Ucraina nu a comentat public dacă incendiul a provocat întreruperi ale serviciilor de internet pe teritoriul său.

Gawkowski a spus că nu s-a stabilit deocamdată cine se află în spatele incendiului, însă „multe indicii sugerează că acesta se înscrie în noua doctrină de atac a Rusiei”.

„Deși în prezent totul funcționează normal, trebuie să recunoaștem, așa cum a remarcat recent premierul (Donald) Tusk, că acesta este un element al războiului hibrid”, a spus el.

Elon Musk a activat serviciile Starlink în Ucraina în 2022, după ce Kievul a cerut ajutor în primele zile de după invazia rusă la scară largă. Polonia a declarat anterior că plătește abonamentul Starlink pentru Ucraina.

În pofida conflictelor ulterioare dintre Musk și oficialii ucraineni pe tema opiniilor sale privind războiul, armata ucraineană se bazează pe zeci de mii de terminale Starlink pentru comunicațiile de pe front și pentru anumite operațiuni cu drone.

Musk a acceptat, de asemenea, să dezactiveze în acest an mii de terminale Starlink „de pe piața gri” folosite de forțele ruse în Ucraina, provocând probleme armatei ruse.

Ucraina încearcă acum să folosească terminalele și pentru atacuri asupra teritoriului rus.