Suntem în pragul iernii, însă muștele încă ne pot da mari bătăi de cap. Acestea ajung în casele noastre și cu greu scăpăm de ele. Deși există numeroase spray-uri în comerț, acestea conțin substanțe toxice. Iar situația e cu atât mai complicată atunci când muștele ajung în bucătărie, unde avem mâncare. Substanțele toxice din comerț pot dăuna organismului nostru, așa că mai bine ne bazăm pe ingrediente naturale.

Un condiment, spre exemplu, poate face minuni și te scapă de muște, indiferent de anotimp. Este vorba despre usturoi. Insectele nu suportă mirosul usturoiului, așa că te poți baza pe el. Ai nevoie de ulei de usturoi, pe care să îl pui într-un vas. Acesta se lasă în camerele unde vin muștele.

Vei observa că în scurt timp vei scăpa de ele. Și nu doar acest condiment face minuni când vine vorba de insecte. Cuișoarele sunt un alt ingredient cheie care alungă muștele. Deși dau un gust bun multor rețete, adevărul este că pentru insecte, mirosul cuișoarelor poate deveni toxic. E bine însă să le combini cu lămâia pentru a avea efectul mult dorit. Astfel, taie o lămâie în jumate, apoi înfige 10-15 cuișoare în cele două părți. Pune apoi jumătățile de lămâie la pervazul ferestrelor, ori în camerele unde te confrunți cu o invazie de muște.

Vei vedea că problema va fi rezolvată. O altă capcană naturală pentru muște este oțetul. Nu trebuie decât să combini săpun lichid cu oțet, mai exact 100 de ml de oțet cu 15 picături de detergent de vase. Există mai mulți pași pe care trebuie să îi parcurgi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, pune oțetul într-o cratiță la încălzit. Aroma lui va fi mai puternică în acest mod. Adaugă apoi oțetul cald într-un bol, alături de detergentul lichid și amestecă bine. Vasul în care se află compoziția se lasă în camerele unde se adună muștele. Odată ce simt mirosul de oțet, muștele vor fi prinse în lichidul respectiv. Astfel, scapi de ele într-un mod cât se poate de natural fără a te expune în fața unui pericol.

#iarna #muște #soluții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.