Așa-numitul minister de externe din stânga Nistrului a emis o declarație în care critică declarația vicepremierului Valeriu Chiveri privind reintegrarea. Oficialului din cadrul administrației constituționale i se sugerează „să se abțină să vorbească în numele poporului transnistrean”.

Separatiștii susțin că Valeriu Chiveri ar evita contactele cu oficialii din stânga Nistrului după numirea în funcție. În același timp, ei au reiterat acuzațiile potrivit cărora Chișinăul ar bloca dialogul cu Tiraspolul

Am observat anumite declarații ale negociatorului moldovean cu Transnistria, care demonstrează dezorientarea evidentă a oficialului moldovean, care până în prezent nu a reușit să-și demonstreze competența profesională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Partea moldovenească nu a reușit recent să ofere propuneri substanțiale și adecvate cu privire la problemele actuale. Asta demonstrează sabotarea deliberată de către Chișinău a oricărei interacțiuni, subminând eforturile nu doar ale Transnistriei, ci și ale unui număr de mediatori internaționali care încearcă să dea un impuls pozitiv procesului de reglementare.

În contextul știrilor false despre așa-numita alegere de reintegrare pe care ar fi făcut-o majoritatea cetățenilor transnistreni, recomandăm insistent ca oficialul moldovean să se abțină de la încercarea de a vorbi în numele poporului transnistrean. De-a lungul istoriei Republicii Moldovenești Nistrene, poporul și-a exprimat în mod repetat și clar voința în referendumuri democratice, iar acest mecanism este singura modalitate de a reflecta opinia consolidată a cetățenilor transnistreni”, se arată în declarația autorității separatiste.

Vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a declarat înainte de ședința Guvernului, desfășurată pe 14 decembrie 2025, că, în contextul stării de urgență în economie, instituită în stânga Nistrului, Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare. Conform oficialului, aceasta ar fi calea pentru reluarea activității întreprinderilor din regiune.

Funcționarul guvernamental a punctat că măsura cuprinde alinierea graduală a regiunii la cadrul legal constituțional. Totodată, Chiveri a menționat că locuitorii regiunii susțin reintegrarea.

Chiveri: Ca întreprinderile din stânga Nistrului să funcționeze, Tiraspolul trebuie să accepte reintegrarea

#Chiveri #Ignatiev #vicepremier #reintegrare #reacție

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali