Șeful așa-numitei diplomații de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev, crea ca Rusia să își intensifice acțiunile de securitate în Transnistria. Într-un interviu acordat presei ruse, oficialul separatist lasă de înțeles că, dacă acordul din 1992 va fi denunțat de Chișinău, administrația regiunii vrea ca pacificatorii trimiși de Moscova să își exercite în continuare activitatea.

Declarațiile au fost făcute pentru publicația Izvestia. Ignatiev a vorbit în context despre apropiere țării noastre de NATO și sprijinul militar pe care îl primim, menționând că „singurul conflict al Republicii Moldova este cu Transnistria”.

„Am observat deja câteva inițiative transmise Parlamentului Republicii Moldova, Guvernului, privind necesitatea denunțării Acordului din 1992, care a marcat începutul operațiunii de menținere a păcii. Adică, autoritățile moldovenești sunt pregătite să distrugă mecanismul de menținere a păcii. Am vorbit în repetate rânduri despre asta. Poate exista o singură reacție de reacție pentru partea transnistreană – să fie asigurată în continuare pacea și securitatea pe malul Nistrului, în cadrul structurilor deja existente.

Chiar dacă Moldova încearcă să se retragă, credem că acesta nu va fi un motiv pentru a reduce operațiunea de menținere a păcii. Trebuie păstrată în orice caz, pentru că aici locuiesc aproape 250.000 de cetățeni ai Federației Ruse. Toți acești oameni au nevoie de protecție”, spune Ignatiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul rus a mai punctat că Tiraspolul nu amenință pe nimeni. El susține că regiunea este supusă presiunilor din exterior și că în regiune se vor „instrumente politice și diplomatice”, pentru a menține pacea.

#acordul din 1992 #Ignatiev #pacificatori #Rusia #Transnistria

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.