Regiunea transnistreană a fost concepută strategic pentru a împiedica Republica Moldova să se orienteze către Uniunea Europeană sau să ia în calcul o eventuală Unire cu România. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu tema „Industria transnistreană în criză energetică: „sabia lui Damocles” sau „mărul discordiei”?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, crearea acestei regiuni separatiste a privat Republica Moldova de potențialul său industrial major, întrucât cea mai mare parte a industriei grele este concentrată pe malul stâng al Nistrului.

„Regiunea transnistreană este subvenționată integral de Moscova. Încă de la început acest conflict a fost creat ca o pârghie de menținere a Republicii Moldova în sfera de influență rusească, ca țara să nu se îndrepte spre Uniunea Europeană sau ca să împiedice o eventuală Unire cu România. Acest scop a fost atins. Moldova a fost privată de 41% din potențialul său industrial. În plus, timp de zeci de ani regiunea transnistreană a fost întreținută cu gaz umanitar”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Boțan a subliniat că situația din regiunea transnistreană este strâns legată de evoluțiile războiului din Ucraina. În opinia sa, în eventualitatea în care Federația Rusă va pierde acest război, Kremlinul se va dezice de regiunea separatistă, iar Chișinăul va moșteni o enclavă unde cetățenii au fost supuși timp de trei decenii unei intense propagande rusești.

„Acum Moscova a decis să ofere gaz regiunii transnistrene doar cât să mențină regiunea pe marginea unei catastrofe umanitare. Întreprinderile trebuie să activeze ca să nu-și stopeze procesele tehnologice. În plus, trebuie să menții și angajații în sistem, oamenii trebuie să-și păstreze locurile de muncă. Dacă Rusia nu va obține câștig de cauză în Ucraina, se va dezice de regiunea transnistreană. Vom primi o enclavă unde timp de 30 de ani cetățenii au fost spălați pe creier”, a mai spus Boțan.

Expertul a atras atenția și asupra actualei crize energetice din regiune, menționând că Tiraspolul beneficiază de gaze naturale în volume foarte reduse, suficiente doar pentru consumul casnic. Acest lucru menține regiunea într-o stare de vulnerabilitate, aflată la limita unei catastrofe umanitare.

„În ultimii 20 de ani, 60% din bugetul regiunii transnistrene este completat de livrările de gaz rusesc oferit gratuit. Rusia are o strategie concretă în privința regiunii transnistrene. Acum Rusia a conectat regimul catastrofei umanitare, când toți actorii se implică astfel încât cei din regiunea transnistreană să reziste. Vedem că autoritățile de la Chișinău tot participă la acest scenariu”, a punctat expertul Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Industria transnistreană în criză energetică: „sabia lui Damocles” sau „mărul discordiei”?” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de IMS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezbatere #Igor Boțan #regiunea transnistreana

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.