Alexandru Munteanu se poziționează ca un lider tehnocrat, orientat spre rezultate concrete și performanță administrativă. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Desemnarea premierului și formarea Guvernului: tradiție, inovație, legalitate”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, modul în care Munteanu își definește obiectivele de guvernare arată o intenție clară de eficiență și cooperare instituțională.

Referindu-se la contextul electoral recent, Igor Boțan a reamintit dificultățile cu care s-a confruntat Republica Moldova în desfășurarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Expertul a subliniat că procesul electoral s-a desfășurat sub presiunea unui război informațional fără precedent.

„Noi recunoaștem că împotriva Republicii Moldova s-a dus un război hibrid, iar în condițiile unui astfel de război, alegerile nu pot fi libere și corecte. Autoritățile trebuie să intervină pentru a stopa intervențiile străine. Au fost scoase din circuitul electoral cinci partide, dar totul s-a făcut în baza legii”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Analizând profilul noului prim-ministru, Boțan a remarcat că Alexandru Munteanu are o abordare pragmatică și deschisă la dialog, inclusiv cu opoziția parlamentară, pentru a asigura eficiența guvernării.

„Alexandru Munteanu se poziționează ca un prim-ministru tehnocrat care vrea să dea randament. Pentru a-și atinge obiectivele a găsit de cuviință să consulte și fracțiunile, pentru că, de obicei, și cei din opoziție au idei bune, care trebuie asimilate. Din acest punct de vedere, și-a atras multă simpatie”, a explicat Igor Boțan.

În legătură cu criticile opoziției privind programul succint de guvernare prezentat de Munteanu, expertul a amintit că lungimea programului nu determină neapărat eficiența guvernării, iar în trecut au existat exemple de documente chiar mai scurte.

„Începând cu anul 2016, toate guvernele învestite, pe lângă program de guvernare, au avut și planuri de acțiuni. Lumea a criticat programul de guvernare, menționând că are doar 15 pagini, uitând că am avut și programe mult mai scurte, cum a fost cel din 2009, care nu avea nici structură. Din 2016, cinci guverne, până la Guvernul Munteanu, pe lângă program de guvernare aveau și planuri de acțiuni”, a punctat Igor Boțan.

Dezbaterea publică „Desemnarea premierului și formarea Guvernului: tradiție, inovație, legalitate” este ediția a 335-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#guvernul munteanu #Igor Boțan

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.