Deși, inițial s-a crezut că nouă tulpină de coronavirus este într-o anumită măsură benefică pentru că poate funcționa ca un fel de vaccin și oamenii care o contactează trec relativ ușor prin boală și obțin imunitate, ulterior s-a constatat că nu este adevărat și că pericolele generate de Omicron sunt mari. De asemenea, faptul că mutațiile virusului sunt atât de rapide și dificil de urmărit ridică noi semne de întrebare privind durata acestui nou val pandemic, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Un val de pandemie durează aproximativ jumătate de an, iar în țările dezvoltate, unde intensitatea comunicării este foarte înaltă, iar nivelul de urbanizare atinge peste 70%, aceste valuri se răspândesc relativ repede. În această parte a lumii, în care trăim noi, noul val pandemic vine cu o întârziere de 2-3 luni. În Europa valul Delta a început să se dezvolte activ în mai anul curent, atunci în România și în Republica Moldova erau înregistrate câteva zeci de cazuri noi de contaminări pe zi, dar situația s-a înrăutățit mai târziu. Aceeași situație ne așteaptă și în privința variantei Omicron, doar că această nouă tulpină este mult mai contagioasă, astfel că după sărbătorile de iarnă noul val pandemic va veni și în Republica Moldova”, a explicat Igor Boțan.

Potrivit expertului, la capitolul restricții anti-epidemice, Moldova se află la mijlocul statelor europene.

„Odată cu răspândirea Omicron-ului, autoritățile trebuie să se gândească la înăsprirea acestor restricții, în caz contrar, sistemul medical ar putea să nu reziste acestui nou val pandemic. Din punct de vedere al drepturilor omului, Moldova urmează întocmai jurisprudența CEDO privind asigurarea drepturilor omului pe timp de pandemie, dar și în privința vaccinării. O hotărâre a Curții Constituționale din toamna anului curent stipulează că accesul la justiție prin ședințe de judecată în regim Zoom este corectă și nu se încalcă drepturile omului. Trebuie să ne adaptăm și să ascultăm sfaturile medicilor, altă soluție nu există”, a spus Igor Boțan.

În opinia lui, autoritățile moldovenești reacționează adecvat la noul val pandemic.

„Acum, când valul IV a intrat în declin, Ministerul Sănătății a publicat cea de-a șasea ediție a protocolului, utilizat pentru tratamentul COVID-19. Eu cred că varianta Omicron, care intră pe pantă de creștere în Europa și în America, va fi studiată și autoritățile din Moldova vor modifica la timp protocolul pentru tratamentul COVID-19. Totodată, cetățenii care nu sunt vaccinați sau cei care au certificate false de vaccinare trebuie tratați într-o manieră prietenoasă, astfel încât acești pacienți să nu se izoleze și, dacă au probleme de sănătate, să se adreseze medicului la timp, pentru că aceasta este singura cale pentru vindecarea acestor oameni și de a nu permite răspândirea noului val al COVID-19. Moldova trebuie să preia practica unor state europene, cum este Germania, care a aplicat amenzi usturătoare celor ce au eliberat certificate false de vaccinare”, a relevat Igor Boțan.

Expertul a mai spus că, potrivit Planului de acțiuni al Guvernului, în 2022 se preconizează atingerea unei rate de imunizare de doar 50%, iar acesta e un semnal că Executivul ar ceda în fața neîncrederii cetățenilor în vaccinare.

„Trebuie să pregătim și societatea, și spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic. Valul IV, Delta, a început în Moldova în august, în perioada vacanțelor, când concetățenii noștri, veniți preponderant din Italia, Rusia, au fost depistați cu COVID-19, potrivit statisticilor oficiale. E nevoie de măsuri în ansamblu, pentru a nu permite ca acest nou val să ia amploare fără precedent”, a atenționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este ediția a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

#Igor Boțan #Omicron

„Cu un picior sau două, dar trebuie de mers înainte, cum altfel?”, spune Mihai Lopotenco zâmbind și se uită spre Simion Secu, care îl ascultă în liniște în timp ce încearcă să schițeze un zâmbet de răspuns. S-au cunoscut la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare (CREPOR). Mihai a venit după o proteză nouă; a schimbat deja vreo 5, nici nu-și mai amintește cu exactitate. Periodic a venit și să le repare sau să beneficieze de servicii de reabilitare. Simion, însă, își așteaptă prima proteză.

„Aștept să pot merge, cred că azi o să mi-o dea”, spune el. Crește de unul singur feciorul de patru ani și locuiește în sat, unde se întreținea din munci agricole și apicultură. „Acum nu mă pot descurca”, recunoaște el, dar își pune mari speranțe în această proteză.

Mihai spune că proteza nu-l împiedică nici să lucreze, nici să șofeze și nici să danseze la petreceri. Datorită protezei a continuat să lucreze și peste hotare mult timp, inclusiv în construcții. De ceva timp, are un loc de muncă acasă și zice că se descurcă. Cât despre proteză, „mai scârțâie, mă mai roade, dar sunt foarte mulțumit, toate au fost gratuite, nu am plătit niciun leu pentru nimic”. Mihai s-a interesat anterior și de opțiuni mai comode, mai moderne, dar cele câteva zeci de mii de lei cât costă o astfel de proteză este o sumă colosală pentru familia sa.

„Aceste provocări instituția nu poate să le parcurgă de una singură”

Mihai și Simion se regăsesc printre cei peste 60 de mii de beneficiari aflați în prezent la evidența CREPOR, dintre care aproximativ 2.200 sunt copii. Anual, aproximativ 3.000 de persoane beneficiază de servicii de reabilitare medicală. În 2025, în instituția dată au fost confecționate și eliberate 786 de proteze de membre superioare și inferioare, 2.394 de orteze (dispozitive medicale externe folosite pentru a susține, imobiliza, corecta sau proteja o parte a corpului afectată de o accidentare ori boală), 7.700 de perechi de încălțăminte ortopedică, 1.280 de persoane au fost asigurate cu scaune rulante, cârje, cadre de mers, scaune pentru baie și alte mijloace ajutătoare.

„Când vorbim în cifre parcă ne imaginăm foarte mult, dar de fapt este foarte puțin, deoarece sunt foarte multe provocări și ne dăm seama că aceste provocări instituția nu poate să le parcurgă de una singură. Ne dăm seama că experiența acumulată trebuie susținută și valorificată prin investiții și soluții moderne, prin parteneriate, în așa fel ca să putem să ne permitem să răspundem beneficiarilor și mai eficient, și mai țintit”, spune Tatiana Ghidirimschi, directoarea CREPOR.

„Pentru multe din aceste persoane accesul la servicii rămâne încă dificil”

CREPOR este instituția publică specializată din Republica Moldova care oferă servicii de reabilitare și produce dispozitive protetice și ortopedice. În Republica Moldova în jur de 164.000 de persoane au o dizabilitate recunoscută, ceea ce reprezintă aproape 7% din populație. Însă, cifra reală a persoanelor care au deficiențe de mobilitate sau de funcționalitate se presupune a fi mult mai mare. Provocările se reflectă și în accesul la piața muncii: rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de aproximativ de trei ori mai mică decât cea a persoanelor fără dizabilități.

„Cunoaștem și recunoaștem că, din păcate, pentru multe din aceste persoane accesul la servicii rămâne încă dificil și aceste bariere au consecințe asupra vieții oamenilor. Pentru noi, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, incluziunea persoanelor cu dizabilități nu înseamnă doar existența unor programe sau servicii de sprijin. Înseamnă să ne asigurăm că aceste servicii sunt accesibile, sunt funcționale, sunt adaptate la nevoile reale ale oamenilor”, a declarat Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale.

Modernizare, inovare și sprijin direct

Anume acest lucru urmărește și un proiect recent lansat, în valoare de 2,5 milioane de dolari SUA, finanțat de Agenția pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională a Republicii Populare Chineze (CIDCA) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Inițiativa își propune să contribuie la îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la servicii de reabilitare medicală și dispozitive asistive, prin intervenții care combină modernizarea instituțională, inovarea și sprijinul direct pentru persoanele cu dizabilități.

Astfel, în următorii doi ani, în cadrul proiectului vor fi evaluate serviciile și va fi elaborată o foaie de parcurs pentru îmbunătățirea sistemului, va fi modernizat CREPOR prin echipamente și soluții digitale. Prin noul proiect, CREPOR urmează să primească cel puțin 40 de unități de echipament modern, care să permită deservirea a până la 2.500 de pacienți anual. Proiectul va contribui, de asemenea, la instruirea specialiștilor și crearea unui Laborator de Inovare, care să implice și mediul academic în identificarea soluțiilor adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități. De asemenea, vor fi evaluate și necesitățile persoanelor cu dizabilități și distribuite dispozitive asistive pentru cine necesitatea este mai stringentă.

„Mutăm accentul de la ceea ce persoanele cu dizabilități nu pot face la ceea ce pot realiza cu sprijinul adecvat”

„Sperăm că aceste eforturi vor aduce beneficii concrete celor 164.000 de persoane cu dizabilități din Republica Moldova și le vor ajuta să ducă o viață independentă, demnă și împlinită. China este pregătită să își împărtășească experiența și expertiza cu Republica Moldova prin intermediul acestui proiect. De-a lungul anilor, guvernul chinez a depus eforturi susținute pentru a îmbunătăți bunăstarea celor 85 de milioane de persoane cu dizabilități din China, prin consolidarea sistemelor de securitate socială și a serviciilor publice, promovarea inovației tehnologice și extinderea accesului la servicii de reabilitare și asistență”, a declarat Dong Zhihua, Ambasadoarea Republicii Populare Chineze în Republica Moldova.

Inițiativa reprezintă un pas concret în direcția promovării Inițiativei Globale pentru Dezvoltare (GDI), propusă de președintele chinez Xi Jinping în septembrie 2021. În doar cinci ani, GDI s-a transformat dintr-o propunere chineză într-un consens global și dintr-o declarație de obiective în acțiuni concrete în sprijinul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).

„Este încă un efort al guvernului chinez de a promova punerea în aplicare a GDI, care va aduce beneficii tangibile populației locale”, a adăugat ambasadoarea.

Acesta este primul proiect de cooperare tripartită dintre Guvernul Republicii Populare Chineze, Guvernul Republicii Moldova și PNUD, Ministerul Muncii și Protecției Sociale fiind partenerul principal. Sprijinul Chinei, însă, nu este o premieră pentru CREPOR. Multe dintre echipamentele și aparatele folosite, a căror vârstă de exploatare este deja depășită demult, au fost donate tot de guvernul chinez acum mai bine de 20 de ani.

„Ambiția noastră este să colaborăm cu persoanele cu dizabilități și cu instituțiile naționale pentru a asigura participarea lor deplină și efectivă la viața socială, economică și comunitară. Prin intermediul acestui proiect, ne propunem să mutăm accentul de la ceea ce persoanele cu dizabilități nu pot face la ceea ce pot realiza cu sprijinul adecvat, inclusiv prin locuri de muncă, servicii, clădiri și informații mai accesibile, precum și prin reducerea discriminării”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Schimbarea de perspectivă presupune și ascultarea celor care cunosc cel mai bine barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Pe 6 noiembrie, în cadrul dialogului organizat cu ocazia lansării proiectului și al vizitei ghidate la CREPOR, reprezentanții organizațiilor societății civile au vorbit despre provocările întâlnite de beneficiari în accesarea serviciilor, dar și despre importanța implicării lor în identificarea soluțiilor. Discuțiile au evidențiat necesitatea unor servicii de calitate, a unor echipamente adaptate și a unei abordări care să pună autonomia persoanei în centrul intervențiilor.

„Îmi doresc să punem accent pe calitatea serviciilor, a echipamentelor asistive. Împreună putem schimba lucrurile, inclusiv abordarea, care este una medicală. Primul lucru, aspectul cel mai important, este să dezvoltăm abilitățile de viață independentă, bazele pornesc de aici”, este convinsă Ludmila Iachim, directoarea Asociației „Motivație”, organizație care sprijină incluziunea socială și angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova.

CREPOR este singura opțiune pentru multe persoane

Care este valoarea accesului la timp la un dispozitiv asistiv și a sprijinului potrivit pentru parcursul unei persoane o demonstrează și experiența lui Dumitru Zabolotnîi. Dumitru a primit primul dispozitiv de asistare vizuală cu puțin înainte de a merge în clasa întâi, când nu putea nici citi și nici scrie. Din această toamnă este student la Universitatea Tehnică din Moldova și spune cu convingere că anume accesul la dispozitivele asistive, în mod special la sistemul televizat cu circuit închis cu lupă electronică, i-a permis să-și urmeze visul. Mama acestuia, știe că dacă nu ar fi primit ajutorul necesar la timpul potrivit „ar fi rămas doar un copil deștept care s-ar fi oprit la un anumit nivel și cu certitudine nu ar fi ajuns la universitate”. Din 2025, CREPOR oferă și dispozitive asistive pentru persoanele cu dizabilități de vedere.

Aceste echipamente sunt foarte costisitoare și dificil de procurat pentru multe familii, cu atât mai mult că periodic trebuie schimbate cu altele și, ca în cazul lui Dumitru, fiind necesare două seturi concomitent, acasă și la școală. În același timp, sunt indispensabile pentru dezvoltarea și integrarea în societate a acestor persoane. Asemeni lui Mihai, Simion și Dumitru, ajutorul primit din partea CREPOR este singura opțiune pentru multe persoane și reprezintă șansa lor la o viață autonomă. Astfel, investițiile și activitățile din cadrul proiectului vor contribui ca acest sprijin să fie îmbunătățit și cât mai multe persoane cu dizabilități să aibă acces la serviciile și dispozitivele de care au nevoie pentru a-și valorifica potențialul și a participa pe deplin la viața comunității.