Deși, inițial s-a crezut că nouă tulpină de coronavirus este într-o anumită măsură benefică pentru că poate funcționa ca un fel de vaccin și oamenii care o contactează trec relativ ușor prin boală și obțin imunitate, ulterior s-a constatat că nu este adevărat și că pericolele generate de Omicron sunt mari. De asemenea, faptul că mutațiile virusului sunt atât de rapide și dificil de urmărit ridică noi semne de întrebare privind durata acestui nou val pandemic, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Un val de pandemie durează aproximativ jumătate de an, iar în țările dezvoltate, unde intensitatea comunicării este foarte înaltă, iar nivelul de urbanizare atinge peste 70%, aceste valuri se răspândesc relativ repede. În această parte a lumii, în care trăim noi, noul val pandemic vine cu o întârziere de 2-3 luni. În Europa valul Delta a început să se dezvolte activ în mai anul curent, atunci în România și în Republica Moldova erau înregistrate câteva zeci de cazuri noi de contaminări pe zi, dar situația s-a înrăutățit mai târziu. Aceeași situație ne așteaptă și în privința variantei Omicron, doar că această nouă tulpină este mult mai contagioasă, astfel că după sărbătorile de iarnă noul val pandemic va veni și în Republica Moldova”, a explicat Igor Boțan.

Potrivit expertului, la capitolul restricții anti-epidemice, Moldova se află la mijlocul statelor europene.

„Odată cu răspândirea Omicron-ului, autoritățile trebuie să se gândească la înăsprirea acestor restricții, în caz contrar, sistemul medical ar putea să nu reziste acestui nou val pandemic. Din punct de vedere al drepturilor omului, Moldova urmează întocmai jurisprudența CEDO privind asigurarea drepturilor omului pe timp de pandemie, dar și în privința vaccinării. O hotărâre a Curții Constituționale din toamna anului curent stipulează că accesul la justiție prin ședințe de judecată în regim Zoom este corectă și nu se încalcă drepturile omului. Trebuie să ne adaptăm și să ascultăm sfaturile medicilor, altă soluție nu există”, a spus Igor Boțan.

În opinia lui, autoritățile moldovenești reacționează adecvat la noul val pandemic.

„Acum, când valul IV a intrat în declin, Ministerul Sănătății a publicat cea de-a șasea ediție a protocolului, utilizat pentru tratamentul COVID-19. Eu cred că varianta Omicron, care intră pe pantă de creștere în Europa și în America, va fi studiată și autoritățile din Moldova vor modifica la timp protocolul pentru tratamentul COVID-19. Totodată, cetățenii care nu sunt vaccinați sau cei care au certificate false de vaccinare trebuie tratați într-o manieră prietenoasă, astfel încât acești pacienți să nu se izoleze și, dacă au probleme de sănătate, să se adreseze medicului la timp, pentru că aceasta este singura cale pentru vindecarea acestor oameni și de a nu permite răspândirea noului val al COVID-19. Moldova trebuie să preia practica unor state europene, cum este Germania, care a aplicat amenzi usturătoare celor ce au eliberat certificate false de vaccinare”, a relevat Igor Boțan.

Expertul a mai spus că, potrivit Planului de acțiuni al Guvernului, în 2022 se preconizează atingerea unei rate de imunizare de doar 50%, iar acesta e un semnal că Executivul ar ceda în fața neîncrederii cetățenilor în vaccinare.

„Trebuie să pregătim și societatea, și spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic. Valul IV, Delta, a început în Moldova în august, în perioada vacanțelor, când concetățenii noștri, veniți preponderant din Italia, Rusia, au fost depistați cu COVID-19, potrivit statisticilor oficiale. E nevoie de măsuri în ansamblu, pentru a nu permite ca acest nou val să ia amploare fără precedent”, a atenționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este ediția a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

#Igor Boțan #Omicron

Nivelul apei în râul Nistru a scăzut considerabil în nordul Republicii Moldova, pe fondul lipsei de precipitații din Ucraina. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, spune că la stația de captare de la Cosăuți nivelul apei a coborât deja cu 10 centimetri, însă în prezent nu există un pericol pentru aprovizionarea cu apă.

„Situația se agravează. Lipsa de precipitații din Ucraina ne afectează tot mai mult. Nivelul apei în râul Nistru în nordul țării a scăzut considerabil. Imaginea surprinsă este de astăzi, la postul hidrologic de la Naslavcea”, a declarat ministrul Mediului sâmbătă, 26 septembrie.

Hajder a precizat că autoritățile țin legătura cu operatorul stației de captare de la Cosăuți și monitorizează permanent situația.

„Suntem în contact cu operatorul de la stația de captare din Cosăuți, unde nivelul apei a scăzut deja cu 10 cm. În acest moment, nu există niciun pericol”, a spus ministrul.

Totodată, acesta le-a cerut operatorilor de apă și canalizare să urmărească atent debitele râurilor și să anunțe Centrul Național de Management al Crizelor și Ministerul Mediului dacă au nevoie de sprijin.

„Monitorizăm continuu situația. Solicit tuturor operatorilor de apă-canal să urmărească atent debitele și să comunice direct Centrului Național de Management al Crizelor și Ministerului Mediului orice sprijin necesar, pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă a cetățenilor cu apă potabilă”, a mai transmis Hajder.

Ministrul a îndemnat populația să consume apa rațional și a anunțat că va reveni cu informații privind evoluția situației.

Republica Moldova a intrat, începând cu 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost instituită pe fondul riscurilor privind aprovizionarea cu energie și apă, inclusiv al deficitului hidrologic persistent de pe Nistru și Prut.

În perioada stării de urgență, apa disponibilă va fi direcționată cu prioritate către populație, spitale, instituții sociale și de învățământ, serviciile de urgență și infrastructura critică. Totodată, sunt prevăzute restricții privind captarea apei din Nistru și Prut pentru irigații, precum și folosirea apei potabile pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor sau umplerea piscinelor.

Autoritățile au pregătit și soluții pentru eventualitatea agravării situației, inclusiv pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane de rezervă. În localitățile în care alimentarea centralizată ar fi afectată, apa ar putea fi distribuită cu mijloace mobile.