Republica Moldova nu ar trebui să accepte oferta de gaz rusesc ieftin, deoarece aceasta implică riscuri majore de dependență energetică și de șantaj geopolitic din partea Rusiei. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan a subliniat că lecțiile crizei energetice recente ar trebui să fie un punct de reflecție pentru politicieni, care trebuie să evite dezinformarea societății pe acest subiect sensibil.

„Principala lecție pe care ar trebui s-o învețe politicienii în urma crizei energetice din regiunea de Est a Republicii Moldova este de a nu permite dezinformarea cetățenilor și a societății. În privința cetățenilor, ei reacționează la majorarea prețurilor cu scoaterea banilor din propriul buzunar, iar autoritățile trebuie să țină cont de acest factor”, a declarat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Potrivit expertului, anul 2025 este unul electoral extrem de important pentru Republica Moldova, iar problema energetică va fi folosită de anumiți actori politici în scop electoral.

„În acest an, avem un exercițiu electoral important, iar propagandiștii și neprietenii Republicii Moldova vor încerca să folosească subiectul energetic ca să creeze o imagine cât mai sumbră pentru viitorul țării”, a explicat Igor Boțan.

Boțan a criticat retorica unor forțe pro-ruse, care promovează ideea că Republica Moldova ar trebui să revină la achiziția gazului din Rusia datorită prețului mai scăzut. Expertul a subliniat că riscurile asociate dependenței de resursele energetice rusești sunt mult prea mari.

„Auzim tot mai des retorica potrivit căreia ar trebui să cumpărăm gaz rusesc pentru că el este mai ieftin. Răspunsul este că Rusia recurge la șantaj energetic și Republica Moldova nu trebuie să cadă pradă din nou acestei retorici. Logica pieței spune că trebuie să cumperi de acolo de unde este mai ieftin, dar este foarte periculos pentru Republica Moldova să cadă în această capcană a șantajului folosit de Rusia”, a punctat Igor Boțan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Primele lecții ale crizei energetice din regiunea de Est” este organizată în cadrul proiectului „Agenția de presă IPN pentru coeziune socială și Moldova pro-europeană”, finanțat de către IMS.

#gaz #Igor Boțan #Moldova #Rusia #șantaj

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.