După validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie de către Curtea Constituțională, președinta Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Legislativ până cel târziu pe 28 octombrie.

Ședința de constituire va fi prezidată de cel mai în vârstă deputat, comunistul Vladimir Voronin. În următoarele 10 zile vor fi formate fracțiunile parlamentare, urmate de alegerea președintelui Parlamentului, a vicepreședinților, a Biroului permanent și a comisiilor de specialitate.

Ulterior, fracțiunile vor fi invitate la consultări cu șefa statului pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut majoritatea mandatelor, a anunțat că îl va propune pe economistul Alexandru Munteanu.

Premierul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală, a elabora programul de activitate și a cere votul de încredere al deputaților. Noul Executiv va fi învestit dacă va obține cel puțin 51 de voturi. Dacă toate etapele se desfășoară conform cadrului legal, Guvernul Munteanu ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.

Ce ne spune componența actuală a Parlamentului despre evoluția politică a Republicii Moldova? Cum ar putea influența opoziția cu patru fracțiuni activitatea parlamentară a majorității PAS?

Ce rol va juca Maia Sandu în noul echilibru politic, având în vedere că rămâne centrul de greutate al PAS?

Cum poate fi apreciată decizia PAS de a-l propune pe Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru?

Există riscul ca Alexandru Munteanu să fie un „premier de tranziție” sau „de sacrificiu”? Ar trebui noul guvern să aibă o strategie clară pentru reintegrarea regiunii transnistrene? Există riscul ca Transnistria să fie folosită în continuare ca instrument de presiune de către Federația Rusă?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 17 octombrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, analist politic, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) și Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo- LEX.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Realitatea te priveste

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.